Instanţa anulează definitiv o amendă dată de Consiliul Concurenţei în piaţa leasingului

• Societatea de leasing sancţionată a fost reprezentată de Casa de avocatură Dănescu şi Asociaţii • Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul Consiliului Concurenţei, menţinând decizia Curţii de Apel Bucureşti de anulare a sancţiunii aplicate uneia dintre cele 16 societăţi de leasing amendate de instituţia publică în 2020 • Decizia este definitivă

Deciziile Consiliului Concurenţei par să nu fie toate infailibile, deşi conducerea instituţiei publice a prezentat în rapoartele anuale date care arată că hotărârile luate au fost menţinute de instanţe în 95% din cazurile care au ajuns în faţa judecătorilor. Precizăm acest lucru în plin scandal iscat de recenta decizie a Consiliului Concurenţei prin care zece bănci au fost sancţionate cu amenzi contravenţionale, în valoare totală de 710 milioane euro, pentru că, începând din noiembrie 2018 şi până în prezent s-ar fi înţeles cu privire la cotaţiile privind indicele ROBOR, ceea ce ar fi dus la o majorare a dobânzilor percepute de acestea de la debitorii sistemului bancar, atât persoane fizice, cât şi juridice.

Mai mult, odată declanşat scandalul, şeful Consiliului Concurenţei a dorit să întărească faptul că deciziile instituţiei pe care o conduce sunt corecte, declarând în spaţiul public că, deşi două bănci implicate în investigaţia privind stabilirea indicelui ROBOR au solicitat instanţelor (Judecătoria sector 1 şi Curtea de Apel Bucureşti) suspendarea procedurilor derulate de autoritatea de concurenţă, pentru a bloca finalizarea cazului, judecătorii au stabilit că demersurile de blocare a procedurilor demarate de instituţia publică nu au fundament legal şi au respins solicitările băncilor.

Un caz ce arată că argumentele folosite de autoritatea de concurenţă nu stau întotdeauna în picioare în faţa instanţei este legat de sancţionarea, în 9 decembrie 2020, a Asociaţiei Societăţilor de Leasing din România şi a 16 companii membre, cu amenzi contravenţionale totale în cuantum total de 41.251.774 lei (aproximativ 8,47 milioane euro), pentru încălcarea legislaţiei în domeniul concurenţei, prin participarea la un schimb de informaţii sensibile din punct de vedere comercial. Decizia Consiliului este argumentată prin faptul că autoritatea a constatat, în urma unei investigaţii, că erau transmise, prin intermediul unui terţ care colecta şi agrega date, informaţii privind valoarea finanţărilor viitoare din anul 2014. Autoritatea de concurenţă susţine că toate acestea au condus la transparentizarea excesivă a pieţei, oferind posibilitatea competitorilor de a-şi adapta în consecinţă strategiile comerciale.

"Impactul schimbului de informaţii asupra mediului concurenţial nu depinde doar de caracteristicile iniţiale ale pieţei în care acesta are loc, ci şi de tipul de informaţii schimbate", declara, în 12 ianuarie 2021, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Mai multe companii de leasing dintre cele sancţionate s-au adresat instanţelor. În cazul unora dintre ele, procesele încă se află la fond, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti sau în recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în timp ce alte companii au primit decizii definitive.

În cazul prezentat mai jos, instanţele au anulat definitiv amenda impusă unei societăţi de leasing, în urma investigaţiei din anul 2020. (George Marinescu)

Casa de avocatură Dănescu şi Asociaţii a obţinut anularea definitivă a amenzii de aproximativ 3,5 milioane lei aplicate de Consiliul Concurenţei unei societăţi de leasing, prin Decizia nr. 68 din 9 decembrie 2020.

Prin decizia din 5 iunie 2026, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul formulat de Consiliul Concurenţei împotriva sentinţei prin care Curtea de Apel Bucureşti anulase sancţiunea aplicată clientului casei de avocatură Dănescu şi Asociaţii, la 6 iulie 2023. Hotărârea de anulare a sancţiunii a rămas, astfel, definitivă.

Autoritatea de concurenţă a aplicat amenzi unui număr de 16 societăţi de leasing investigate pentru încălcarea Legii concurenţei şi a Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene printr-un pretins schimb de informaţii sensibile din punct de vedere comercial privind volumul finanţat estimat pentru anul 2014, calificate drept „cantităţi viitoare”, derulat prin intermediul Asociaţiei Societăţilor Financiare din România. Consiliul a calificat fapta drept încălcare gravă, prin obiect, a normelor de concurenţă, încadrare care scutea autoritatea de obligaţia de a proba efecte anticoncurenţiale concrete.

Şerban Dănescu, Partener, Dănescu şi Asociaţii, ne-a declarat: „Suntem încântaţi că am obţinut acest rezultat pentru clientul nostru, căruia îi suntem recunoscători pentru încrederea acordată. Dosarul a fost deosebit de complex, având în vedere specificul unei industrii precum cea a leasing-ului. Este de apreciat atenţia cu care judecătorul fondului a analizat toate aspectele cauzei şi profunzimea cu care a cercetat cele reţinute de Consiliul Concurenţei, prin prisma contra-argumentelor, probelor, legislaţiei şi jurisprudenţei europene aplicabile. O astfel de analiză, care testează riguros reţinerile autorităţii de concurenţă, fără să le confere o prezumţie de corectitudine, este benefică pentru calitatea aplicării regulilor în acest domeniu.Instanţa supremă şi-a respectat rolul conferit de lege în recurs, neacceptând să repună în discuţie situaţia de fapt şi aprecierea probelor stabilite de judecătorul fondului, demonstrând că rigoarea în aplicarea legii se aplică indiferent de identitatea părţilor”.

• Motivele anulării sancţiunii

Potrivit domnului avocat Şerban Dănescu, instanţa de fond a analizat în profunzime argumentele prezentate, faptele şi probele, precum şi opiniile de specialitate administrate în timpul investigaţiei şi în faza judecăţii. Regulile şi criteriile relevante din jurisprudenţa europeană şi din orientările Comisiei Europene au fost aplicate cu luarea în considerare a specificului industriei de leasing.

Instanţa a anulat Decizia Consiliului reţinând că:

- Informaţia schimbată nu a privit parametrul reţinut de Consiliu: suma globală comunicată reprezenta valoarea estimată a tuturor bunurilor ce urmau să fie finanţate - nu un indicator cantitativ în sensul reţinut de autoritate.

- Informaţiile erau agregate per societate, fără detalii suplimentare privind numărul de contracte, tipurile sau categoriile de bunuri de bunuri finanţate sau alte variabile relevante.

- Informaţiile nu erau strategice, nereflectând intenţii concrete de comportament viitor, care să permită aflarea strategiei concurenţilor şi o eventuală adaptare sau aliniere a strategiei.

- Informaţiile nu erau viitoare, faţă de momentul comunicării (la finalul trimestrului I al anului pentru care era făcută estimarea).

- Încadrarea faptei ca încălcare prin obiect nu a fost suficient argumentată prin raportare la criteriile din jurisprudenţa Uniunii Europene care cer demonstrarea unei nocivităţi intrinsece şi concrete a faptei, mai ales în condiţiile în care autoritatea nu se putea baza pe o experienţă suficient de similară şi fiabilă.

- Piaţa relevantă a fost greşit restrânsă la piaţa leasing-ului, în condiţiile în care leasing-ul este substituibil cu creditul, din perspectiva consumatorilor fiind relevantă satisfacerea nevoii de finanţare, nu diferenţele juridice dintre leasing şi credit.

- Caracteristicile economice ale pieţei de leasing nu favorizau o coluziune, ci defavorizau un astfel de comportament. Instanţa nu a acceptat calificarea leasing-ului ca un produs omogen, fiind recunoscute multiplele variaţii între produsele de leasing, determinate de bunul finanţat, avans, perioadă contractuală, monedă, condiţii negociate cu clienţii, specificul diferitelor tipuri de societăţi de leasing.

Echipa care a asigurat reprezentarea clientului a fost compusă din avocaţii Şerban Dănescu, Partener şi Costea-Corin Dănescu, Partener Coordonator.