Interesul investitorilor pentru ţara noastră creşte, în pofida fragilităţii fiscale

Ţara noastră se află într-un moment decisiv, în care menţinerea disciplinei fiscale şi a stabilităţii macroeconomice devine esenţială pentru credibilitatea sa pe pieţele externe şi pentru atingerea unor obiective strategice, precum aderarea la OECD şi, pe termen mediu, la zona euro. Totodată este necesară continuarea reformelor şi a consolidării finanţelor publice, în paralel cu susţinerea investiţiilor şi a mediului economic, conform opiniilor exprimate ieri, în cadrul evenimentului Romania Government Roundtable, organizat de publicaţia The Economist.

Perspectivele economice sunt susţinute de interesul în creştere al investitorilor şi de potenţialul de diversificare al pieţei de capital, dar şi de oportunităţile din infrastructură şi alte sectoare emergente. Însă stabilitatea, predictibilitatea şi viziunea pe termen lung rămân condiţii esenţiale pentru valorificarea acestui potenţial şi pentru consolidarea poziţiei României în economia europeană şi globală, potrivit reprezentanţilor mediului financiar şi instituţional prezenţi la eveniment.

• Alexandru Nazare: Fără a ieşi din procedura de deficit excesiv, nu ne putem gândi la aderarea la zona euro

Adevăratul test de leadership economic al României în 2026 este capacitatea de a menţine traiectoria fiscală şi ţintele de deficit asumate, protejând în acelaşi timp cetăţenii şi companiile de şocuri majore, fără a cădea din nou în capcana populistă, a spus ieri Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

Ministrul a adăugat: ”În acelaşi timp, trebuie să avansăm către obiectivul de aderare la OECD în acest an, ceea ce este un element critic, precum şi asigurarea unei implementări corespunzătoare a PNRR în ultimul an, alături de creşterea atractivităţii pentru investiţiile străine directe şi menţinerea credibilităţii pe pieţele externe. Acestea sunt elementele care vor sta la baza testului de credibilitate pentru România în acest an. Nu sunt uşoare, deoarece nu ne confruntăm doar cu o criză internă, precum anul trecut, care a fost o criză fiscal-bugetară cauzată de propriile acţiuni din trecut. Este o nouă criză suprapusă, o criza energetică, care este practic o criză europeană, globală, ce provine din al doilea război din Orientul Mijlociu”.

• Disciplina fiscală nu s-a realizat în detrimentul investiţiilor; a fost exact invers, conform Ministrului Finanţelor

Ministrul a punctat că, în momentul în care actualul guvern a preluat mandatul, România avea cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 9,3%, Planul de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) era blocat la Comisia Europeană, încrederea în capacitatea ţării de implementare a reformelor era serios erodată, miliarde de euro sub formă de granturi UE fiind în pericol, iar România se confrunta cu perspectiva unei retrogradări a ratingului suveran sub nivelul recomandat pentru investiţii.

”Acesta a fost punctul de plecare, dar a urmat o secvenţă de decizii concrete. Am redus deficitul cash de la 8,7% la 7,6% în 2025, în mai puţin de un an, cu o ajustare primară netă de plata a dobânzilor de 1,6%. Ţinta noastră pentru 2026 este de 6,2% şi se situează sub plafonul Comisiei Europene. În ianuarie am înregistrat primul excedent bugetar din ultimii şapte ani, iar execuţia bugetară din februarie arată că suntem pe drumul cel bun”, a spus Alexandru Nazare.

Ministrul Finanţelor a adăugat: ”În noiembrie anul trecut, în cadrul Consiliului ECOFIN, am obţinut aprobarea Planului de Redresare şi Rezilienţă revizuit. Am salvat întreaga componentă de granturi, de 13,7 miliarde de euro. Am simplificat planul prin reducerea numărului de jaloane de la 518 la 390. De asemenea, am mutat proiecte cheie, inclusiv Autostrada Moldovei, de pe componenta de împrumut pe componenta de granturi, reducând povara asupra bugetului naţional şi protejând în acelaşi timp realizarea proiectelor de infrastructură. Toate cele trei mari agenţii de rating (S&P, Moody's şi Fitch) au menţinut ratingul României la nivelul „investment grade” anul trecut, fiecare citând explicit efortul de consolidare ca motiv pentru păstrarea ratingului”.

Conform ministrului, disciplina fiscală nu s-a realizat în detrimentul investiţiilor, ci a fost exact invers.

”În 2025, cheltuielile pentru investiţii au atins 138 de miliarde (n.r. de lei), în creştere cu 16% faţă de 2024. În bugetul pe 2026, am ridicat spaţiul fiscal pentru investiţii la 164 de miliarde - deci peste 32 de miliarde de euro într-un singur an pentru investiţii, ceea ce reprezintă 8% din PIB. Investiţiile finanţate din fonduri UE cresc de la 78 de miliarde la peste 100 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile de funcţionare ale statului scad în bugetul aprobat. Capacitatea de investiţii creşte, aceasta fiind, practic, ecuaţia pe care a trebuit să o rezolvăm: investiţiile necesită mai mult decât o alocare bugetară. Este nevoie de un cadru adecvat, motiv pentru care am adoptat pachetul de relansare economică, un program de cinci miliarde de euro care se derulează până în 2032”, a spus Alexandru Nazare.

• Nazare: Am ratificat legislaţia pentru declararea crizei combustibililor; sperăm să o avem aprobată până la sfârşitul săptămânii

Ministrul Finanţelor a afirmat că ţara noastră trebuie să îşi menţină ţinta de aderare la moneda euro, dar trebuie să fim conştienţi de faptul că, fără a ieşi din procedura de deficit excesiv, nu ne putem gândi la aderarea la zona euro. ”Trebuie să menţinem disciplina fiscală, să păstrăm traiectoria pe care ne aflăm şi să ieşim din procedura de deficit excesiv, pentru ca apoi să pregătim ţara pentru intrarea în zona euro. Acest lucru necesită un angajament ferm din partea întregii clase politice, nu doar pentru un an sau doi, ci pentru următorii patru-cinci ani”, a spus Alexandru Nazare.

Ministrul a adăugat: ”Revenind la momentul actual, am ratificat deja legislaţia pentru a declara criza privind combustibilul. Avem deja măsuri în vigoare şi am propus altele în cadrul grupului de lucru al prim-ministrului. Discuţiile continuă şi astăzi şi sperăm să avem legislaţia aprobată până la sfârşitul acestei săptămâni pentru a limita criza actuală”.

Alexandru Nazare a mai amintit de anunţul agenţiei de rating din Japonia, care a modificat perspectiva (n.r. de credit) a ţării noastre de la negativă la stabilă. ”Pentru noi a fost foarte important, deoarece este prima agenţie care ne schimbă perspectiva; un semn foarte bun. Acest lucru arată că, dacă menţinem acest drum, putem spera ca pe parcursul anului, poate în toamnă, să avem o mişcare similară din partea celorlalte agenţii, ceea ce va ajuta cu siguranţă costurile noastre cu dobânzile pentru 2026”, a spus Alexandru Nazare.

• Alexandru Petrescu: Sperăm ca, în viitorul apropiat, să avem mai multe listări ale entităţilor deţinute de stat

Multe companii private sunt interesate de listarea la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), ceea ce va duce la o diversificare mai mare a pieţei, în prezent concentrată pe sectoarele energetic şi bancar, a afirmat Alexandru Petrescu, Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

Alexandru Petrescu a spus: ”Vom continua să simplificăm, deoarece acesta este modul în care ne putem adresa antreprenorilor; să îi facem să înţeleagă că uneori a căuta finanţare pe piaţa de capital este mult mai avantajos decât simpla finanţare prin sistemul bancar.

Cred că ar trebui să existe un interes sporit din partea antreprenorilor pentru piaţa de capital, deoarece, pentru cei care au făcut-o deja, rezultatele vorbesc de la sine - nu este vorba doar despre asigurarea finanţării, ci şi despre expunere. Există interes din partea unui număr de companii private. Din păcate, nu sunt în poziţia de a anticipa ce companii vor veni, dar veţi vedea o diversitate mai mare, nu doar energie şi bănci, aşa cum avem în mod tradiţional la bursa locală. Vedem interes din turism, precum şi din alte tipuri de activităţi în plină dezvoltare în România. De asemenea, ştiu că există interes din partea guvernului ca la un moment dat, sperăm în viitorul apropiat, să avem mai multe listări ale entităţilor deţinute de stat, ceea ce va alimenta cu siguranţă interesul şi lichiditatea bursei şi va aduce beneficii pentru toată lumea”.

Preşedintele ASF a punctat că pieţele supravegheate de autoritate au oferit rezultate deosebite într-o perioadă în care discuţiile au fost centrate foarte mult pe ameninţările geopolitice şi pe dificultăţile economice.

”Avem sectorul pensiilor private, unde înregistrăm o creştere a activelor nete de 33% de la an la an (n.r. în 2025 faţă de 2024). Avem un randament al investiţiilor care se apropie de 19% şi, cu o acumulare de active nete de 41 miliarde de euro, ne apropiem de 11% din PIB. Indicele pieţei de capital locale a oferit o creştere generoasă de 46%, în vreme ce piaţa a ajuns la o capitalizare de aproape 600 de miliarde, cu aproape 300.000 de investitori, fiind astfel una dintre cele mai performante pieţe de capital din Uniunea Europeană. Avem piaţa asigurărilor unde tulburările şi incertitudinea au fost lăsate în urmă. Obiectivul nostru ca autoritate este să avem o piaţă stabilă. Piaţa a crescut, iar jucători noi fie intră pe piaţă fie caută să facă acest pas, ceea ce este întotdeauna un semn bun”, a spus Alexandru Petrescu.

În opinia preşedintelui ASF, aceste evoluţii se datorează îmbunătăţirii cadrului de reglementare. ”Am reuşit să dăm semne clare de maturitate, având o deconectare sănătoasă între ameninţările geopolitice, uneori tulburările politice, şi evoluţia ascendentă a celor trei sectoare. Există, practic, o ancoră într-o perioadă în care discuţiile despre incertitudine par a fi punctul central”, a afirmat Alexandru Petrescu.

• Ömer Tetik: Chiar şi în aceste vremuri dificile - pandemie, război la graniţă, criză energetică - România a ajuns la aproximativ 80% din nivelul economic al Europei

Investitorii locali sau internaţionali îşi doresc stabilitate, predictibilitate şi planuri pe termen mediu şi lung, a spus ieri, Ömer Tetik, CEO al Băncii Transilvania.

”În pofida tuturor provocărilor din jurul nostru, se pare că există în continuare apetit pentru investiţii”, a afirmat Ömer Tetik, adăugând: ”Chiar şi în contextul dificultăţilor cu care s-a confruntat România, observăm câteva evoluţii esenţiale: România este pe cale să devină independentă energetic; este un lider în producţia de cereale şi porumb, cu o creştere de aproape 30% la nivel european în acest an; accesul la resursele de apă reprezintă un avantaj strategic, atât din punct de vedere politic, cât şi logistic şi al transporturilor. În momentul în care - sperăm cât mai curând - va începe reconstrucţia Ucrainei, nu se va putea „sări” peste România, ca într-un joc de Monopoly. Va fi necesară traversarea acesteia, utilizarea resurselor, companiilor şi capacităţilor existente aici. Din acest motiv, cred că trebuie să schimbăm tonul discuţiilor”.

Directorul Băncii Transilvania a punctat că România are nevoie de planuri de creştere, de noi investiţii şi de o viziune orientată spre viitor. ”Semnalele arată că guvernul, în cooperare cu sectorul privat, are planuri pentru a aduce România la nivelul pe care îl merită deja. Chiar şi în aceste vremuri dificile - pandemie, război la graniţă, criză energetică (de fapt, a doua în cinci ani) - România a ajuns la aproximativ 80% din nivelul economic al Europei”, a spus Ömer Tetik.

Domnia sa a adăugat: ”Există un angajament real faţă de România şi un interes pentru identificarea direcţiei corecte de dezvoltare. În acelaşi timp, din discuţiile cu investitorii şi acţionarii noştri - locali sau internaţionali - reiese clar că aceştia îşi doresc stabilitate, predictibilitate şi planuri pe termen mediu şi lung. Sper ca actualul cadru să se menţină, astfel încât România să poată oferi în continuare aceste elemente, evitând situaţia în care oferă stabilitatea unei economii dezvoltate, dar randamentele unei pieţe emergente”.

Conform directorului Băncii Transilvania, companiile şi gospodăriile din România au început să economisească şi să adopte măsuri prudente, ceea ce este un semnal pozitiv. ”În acelaşi timp, sectorul bancar românesc, caracterizat printr-o poziţie solidă de capital şi lichiditate, contribuie la stabilitate. Nu mă refer doar la faptul că există suficiente resurse pentru a susţine discuţiile despre eventuale taxe bancare, ci la faptul că această soliditate oferă stabilitate generală. Statul român nu mai depinde exclusiv de investitori externi, aşa cum se întâmpla în trecut, ci beneficiază şi de resurse interne, ceea ce reprezintă un factor suplimentar de echilibru”, a afirmat Ömer Tetik.

• Seth Bernstein: Oportunităţile reale se află în pieţe care nu au fost, în mod tradiţional, în centrul atenţiei

Riscul investiţional în România este extrem de redus, la fel şi în alte pieţe precum Indonezia, Turcia sau Grecia, care pot fi privite ca ”următoarea Americă” din perspectiva oportunităţilor de creştere, a afirmat ieri Seth Bernstein, preşedintele şi CEO-ul Bernstein Equity Partners.

Seth Bernstein a spus: ”Problema este că analiştii nu mai înţeleg economia globală. În urmă cu 20 de ani existau analişti remarcabili, care ştiau cu adevărat cum să evalueze acţiunile. Nu existau fonduri cantitative care să intre şi să iasă rapid din pieţe. Astăzi, acest context creează o oportunitate majoră pentru fondurile speculative de a deveni investitori pe termen lung”.

În opinia CEO-ului Bernstein Equity Partners, situaţia actuală reflectă o echilibrare a puterii în jurul petrolului, ceea ce reprezintă, de fapt, echilibrul de putere la nivel global, astfel încât nicio ţară să nu poată exercita presiuni excesive asupra alteia.

”Am observat acest lucru în relaţia dintre Rusia şi Europa. Din acest punct de vedere, consider sincer că acest preşedinte a făcut o treabă remarcabilă în echilibrarea puterii şi în asumarea unor riscuri”, a spus Seth Bernstein, adăugând: ”Lucrurile se vor încheia curând, mai repede decât se aşteaptă majoritatea, iar multe dintre evoluţiile importante nu sunt vizibile publicului”.

• Sunt foarte optimist în ceea ce priveşte România, în special în sectorul infrastructurii, conform CEO-ului Bernstein Equity Partners

Din perspectivă investiţională, Seth Bernstein îşi concentrează atenţia către Indonezia, România şi Grecia. ”De ce România? Pentru că are un ministru de finanţe foarte competent, care înţelege pieţele, şi un prim-ministru puternic, dispus să îşi asume riscuri şi să implementeze reforme importante. Cred că situaţia se va stabiliza, iar tocmai în astfel de momente apar oportunităţile”, a spus CEO-ul Bernstein Equity Partners.

Domnia sa a adăugat: ”Recomandarea mea este să se caute oportunităţi în pieţe mai puţin explorate. În mod tradiţional, investitorii de private equity se concentrau, în urmă cu 20 de ani, pe un număr restrâns de firme mari capabile să facă investiţii semnificative. Astăzi, oportunităţile reale se află în pieţe care nu au fost, în mod tradiţional, în centrul atenţiei”.

• Evoluţia următorilor cinci ani va depinde în mare măsură de liderii care vor fi la conducere, potrivit reprezentantului Bernstein Equity Partners

Seth Bernstein a mai afirmat că este foarte optimist în ceea ce priveşte România, în special în sectorul infrastructurii, dar şi în ceea ce priveşte Grecia. ”Aceste ţări oferă oportunităţi solide. În opinia mea, riscul investiţional în România este extrem de redus. La fel şi în alte pieţe precum Indonezia, Turcia sau Grecia - acestea pot fi privite ca «următoarea Americă» din perspectiva oportunităţilor de creştere. Ceea ce îşi doreşte piaţa globală de la aceste ţări este atragerea investiţiilor străine directe”, a spus CEO-ul Bernstein Equity Partners.

În opinia sa, domeniile cu potenţial de dezvoltare sunt infrastructura, autostrăzile cu taxă, concesiunile, porturile, aeroporturile, toate acestea putând genera randamente de 9-12% (n.r. anual). ”Investitorii pot contribui la dezvoltarea acestor ţări, fiecare în funcţie de specificul său. Problema multor fonduri de private equity este că pierd din vedere contextul de origine şi specificul pieţelor”, a afirmat Seth Bernstein, adăugând: ”Pe termen de cinci ani, cred că vom asista la schimbări semnificative. Mulţi investitori s-au orientat către credit privat, în parte din cauza lipsei de inovaţie şi a unei abordări mai puţin implicate. Este mai simplu să finanţezi datorii la randamente de 6-10% decât să te implici în investiţii de tip equity, care presupun eforturi mult mai mari. Însă investiţiile reale implică muncă intensă, iar piaţa va evolua în această direcţie”.

Seth Bernstein recomandă, de asemenea, o orientare către structuri de capital de tip equity structurat, care oferă atât protecţie (un randament minim), cât şi potenţial de creştere. ”De exemplu, un investitor poate urmări un randament minim de 6%, iar peste un anumit prag - să spunem 15% - beneficiile suplimentare să revină companiei sau statului. Astfel, ţara beneficiază direct de creşterea economică, iar investitorul are un nivel de siguranţă”, a spus CEO-ul Bernstein Equity Partners.

În opinia sa, evoluţia următorilor cinci ani va depinde în mare măsură de liderii care vor fi la conducere şi de regiunile în care se vor face investiţiile.

„Cred, totodată, că negocierile comerciale ar fi putut fi gestionate mai atent, inclusiv la nivelul conducerii economice, pentru a construi un model mai echilibrat la nivel global şi pentru a avea un impact mai pozitiv asupra ţărilor implicate”, a spus Seth Bernstein.