Reformarea companiilor de stat, investiţiile private şi digitalizarea, pilonii dezvoltării economiei naţionale

Economia României trebuie să îşi schimbe modelul de creştere, bazat până acum pe costuri reduse, fonduri europene şi remitenţe, şi să accelereze reformele instituţionale pentru a deveni competitivă şi atractivă pentru capitalul internaţional, au afirmat ieri participanţii la Romanian Government Roundtable, eveniment ce a avut loc zilele trecute la Bucureşti.

Un pilon central al acestei transformări îl reprezintă reforma companiilor de stat şi îmbunătăţirea guvernanţei corporative, considerate esenţiale pentru stabilitatea pieţei şi pentru transmiterea unui semnal de încredere către investitori, alături de disciplina fiscal-bugetară şi aderarea la OCDE.

În deschiderea dezbaterilor de ieri, Oana Gheorghiu, vicepremierul însărcinat cu reforma statului şi a companiilor publice, a declarat: „România are nevoie de capital străin şi investiţii, dar pentru asta trebuie să facă trei lucruri: reforma companiilor de stat, intrarea în OECD şi stabilitatea şi disciplina financiar-bugetară. Capitalul străin se uită nu doar la oportunităţi, ci şi la stabilitate şi la riscuri. Aici România mai are mulţi paşi de făcut. Cred că reforma companiilor de stat este un semnal extrem de important pentru investitorii străini, pentru că orice perturbare a pieţei care vine din susţinerea statului în anumite zone prezintă riscuri pentru investitorii străini. Şi nu numai pentru investitorii străini, ci şi pentru cei privaţi români. Sper încă o dată că decidenţii politici văd această reformă a companiilor de stat nu doar ca pe o provocare, ci ca pe o oportunitate de creştere a României şi că vor susţine proiectul până la capăt. Reforma companiilor de stat este una dintre cele mai provocatoare. Avem peste 1500 de companii de stat, foarte multe pentru o ţară ca a noastră, care au acumulat pierderi de peste 14 miliarde de lei. Statul nu îşi mai permite asta. Este momentul în care, indiferent de rezistenţa din sistem, reforma trebuie implementată”.

• Interoperabilitatea redusă, hiba procesului de digitalizare a instituţiilor statului

Domnia sa a mai precizat că digitalizarea coerentă a administraţiei şi simplificarea procedurilor, corelate cu investiţii în tehnologii verzi şi inovatoare, sunt văzute ca factori-cheie pentru reducerea birocraţiei, creşterea eficienţei şi dezvoltarea unui ecosistem economic modern, capabil să atragă capital şi să susţină antreprenoriatul.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a arătat că ţara noastră a făcut multe progrese în domeniul digitalizării, inclusiv la ANAF şi în Ministerul de Finanţe, iar companiile simt asta.

Cu toate acestea, vicepremierul pentru reformarea statului şi companiilor publice a precizat: „România a făcut digitalizare în multe zone, doar că fragmentată. Fiecare instituţie a lucrat pentru ea, fără să existe o interoperabilitate. Asta trebuie să facem: interoperabilitate, ca să ajutăm cetăţenii şi mediul de afaceri. E nevoie de digitalizare, dar este nevoie şi de simplificare. Dacă digitalizăm procese complicate, vom avea digitalizare haotică”.

Referitor la digitalizare, colegul său din Guvern, Irineu Darău, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, a spus: „Viziunea noastră este de a aborda tranziţia tehnologică ca pe un ecosistem unitar, în care inovaţia digitală, energia verde, politica industrială şi apărarea sunt profund interconectate. Pentru a realiza acest lucru, acţionăm pe trei direcţii principale. În primul rând, statul trebuie să înceteze să finanţeze trecutul şi să înceapă să impună viitorul. Nu ne mai putem permite să alocăm capital public fără a cere inovaţie în schimb. Cel puţin 40% din fiecare proiect finanţat trebuie să fie direcţionat către tehnologii verzi sau digitale, condiţionând astfel sprijinul public de pregătirea economiei pentru viitor. În al doilea rând, nu putem cere sectorului privat să se digitalizeze în timp ce administraţia publică rămâne analogică. Lucrăm constant pentru a depăşi percepţia statului ca obstacol birocratic şi pentru a-l reconstrui ca partener agil. Punem bazele portofelului digital european de identitate, care va simplifica fundamental interacţiunea dintre cetăţeni, companii şi autorităţi. De asemenea, dezvoltăm soluţii de asistenţă virtuală bazate pe inteligenţă artificială, care să ofere antreprenorilor suport instant, non-stop, reducând birocraţia care i-a încetinit în mod tradiţional. În cele din urmă, trebuie să recunoaştem că tehnologia este moneda principală a cooperării internaţionale şi a securităţii geopolitice în contextul actual. Rezilienţa digitală şi industria suverană sunt inseparabile. România face paşi pentru a deveni un pilon strategic pentru Uniunea Europeană”.

• Ministrul Economiei: E nevoie de digitalizarea rapidă a serviciilor publice esenţiale

Ministrul Economiei s-a referit şi la industria software: „Ceea ce mă preocupă, venind din industria software, este menţinerea status quo-ului. În România, de peste 20 de ani, se promite transformarea digitală, dar progresul a fost limitat. În primul rând, ar trebui să fim mai realişti şi să recunoaştem că trebuie să accelerăm această tranziţie. Apoi, este vorba despre prioritizare: identificarea serviciilor publice esenţiale, cele mai problematice pentru cetăţeni, şi digitalizarea rapidă a acestora. De asemenea, trebuie să analizăm guvernanţa: ce tip de instituţii sunt necesare şi care dintre cele existente reprezintă obstacole în calea digitalizării. În acelaşi timp, trebuie să ne uităm la condiţiile necesare pentru a atrage cercetători, specialişti IT sau investitori în capital de risc să vină şi să investească mai mult în România. Un element important ar fi dezvoltarea unor «sandbox-uri» la o scară mai largă decât în prezent în Europa. Acestea ar trebui să presupună reguli fiscale mai flexibile, reglementări simplificate şi instrumente dedicate pentru mobilizarea capitalului. În prezent, aceste mecanisme lipsesc. Startup-urile din IT şi companiile inovatoare sunt nevoite să treacă prin aceleaşi bariere birocratice ca orice alt tip de afacere, ceea ce le limitează potenţialul de dezvoltare”.

Domnia sa a vorbit şi despre dezvoltarea capitalului uman şi adaptarea competenţelor la noile cerinţe tehnologice, care sunt condiţii indispensabile pentru consolidarea atractivităţii economiei naţionale.

Irineu Darău a arătat: „Ne confruntăm cu provocarea urgentă, la nivel societal, de a ne perfecţiona forţa de muncă şi cu presiunea economică de a menţine competitivitatea întreprinderilor mici şi mijlocii într-o eră a automatizării accelerate. Cu toate acestea, cred cu tărie că aceste provocări reprezintă o oportunitate fără precedent pentru regiunea noastră de a face un salt înainte. Dacă există o lecţie pe care România o poate oferi din accelerarea sa strategică recentă, aceasta este că tehnologia nu mai poate fi tratată ca un sector izolat”.

• 170 milioane euro pentru finanţarea primului loc de muncă al tinerilor angajaţi

La rândul său, Florin Manole, ministrul Muncii, a spus că programul privind capitalul uman va fi rezolvat cu sprijinul fondurilor europene. Florin Manole a precizat: „Avem un program important, finanţat din fonduri europene: o alocare de peste 170 milioane euro pentru finanţarea primului loc de muncă în cazul tinerilor angajaţi. Este un proiect care răspunde mai multor probleme de pe piaţa muncii şi care are o importanţă strategică, mai ales pentru că va aduce în piaţa muncii oameni care vor rămâne pentru mult timp, cu atât mai mult cu cât Europa întreagă, nu doar ţara noastră, are o problemă cu şomajul în rândul tinerilor şi cu nevoia de a găsi răspunsuri pentru această problemă. Răspunsul pe care îl avem noi, în linie cu UE, este subvenţionarea locurilor de muncă pentru tineri”.

În ceea ce priveşte digitalizarea economiei, ministrul Muncii susţine că s-ar fi aşteptat ca munca pe platforme să însemne mai puţină fraudă, mai puţină muncă la negru.

Florin Manole a arătat: „Din păcate, nu e aşa: cele mai mari situaţii de economie informală şi amenzi le-a dat Inspecţia Muncii în România către lucrătorii pe platforme. Deci frauda nu ţine cont de gradul de sofisticare al sectorului economic. De la agricultură până la munca pe platforme avem aceleaşi probleme. Dar răspunsul la această problemă ţine şi de legislaţie: avem de implementat directiva care reglementează munca pe platforme, probabil o vom face în următoarele câteva săptămâni. Dar dincolo de acestea, avem nevoie şi de o Inspecţie a Muncii puternică şi eficientă. Realitatea e următoarea: suntem ţara care, în capitala sa, Bucureşti, unde sunt cei mai mulţi angajatori şi cei mai mulţi angajaţi, avem la Inspecţia Muncii o scădere de 50% a numărului de inspectori de muncă în ultimii 20 de ani, deşi numărul companiilor este mult mai mare. Iar acum ni se cere să mai tăiem încă 20% din posturi. Asta ar face ca, în realitate, în Bucureşti, nicio firmă serioasă şi niciun antreprenor onest să nu mai aibă aşteptarea ca Inspecţia Muncii să îi prindă şi să îi pedepsească pe cei care încalcă legislaţia, ceea ce înseamnă o veste foarte proastă pentru economie”.

• Instrumentele financiare, cea mai bună soluţie pentru finanţarea companiilor

În cadrul dezbaterii, s-a discutat şi despre necesitatea de a avea o creştere echitabilă, prin intermediul fondurilor europene de coeziune şi al altor instituţii financiare.

Dragoş Pîslaru, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a spus că, în acest moment, în ceea ce priveşte viteza de recuperare a decalajelor, suntem cu mult înaintea Poloniei sau a altor state din regiune şi a arătat că, după ce ţara noastră a absorbit deja 9 miliarde euro din fondurile de coeziune, în 2027 vom avea între 7 şi 8 miliarde de euro care vor fi cheltuite prin politica de coeziune.

Dragoş Pîslaru a mai menţionat: „Ideea este că, după intrarea în Uniunea Europeană, ne-am relaxat puţin şi ne-am bazat foarte mult pe un model de creştere alimentat de consum. Consumul a contribuit semnificativ la creşterea economică. Desigur, acest model nu a fost lipsit de dezechilibre. Însă punctul esenţial este că acum ne aflăm într-un moment crucial de schimbare a modelului economic. Trecem de la consum la investiţii. Iar în prezent ne bazăm în principal pe investiţiile publice. Acest lucru se vede în faptul că, în sfârşit, finalizăm autostrăzile, finalizăm sistemul feroviar, modernizăm reţelele de apă şi canalizare şi aşa mai departe. () Dar, privind spre viitor, ceea ce este foarte important pentru ambiţia noastră, în special pentru perioada 2028-2034, este că vom trece de la accentul pus pe investiţiile publice la un model bazat pe stimularea investiţiilor private. (...) Vom face acest lucru folosind instituţii financiare, instrumente financiare şi efectul de levier. Ideea centrală este să trecem de la o realitate în care primeşti un euro şi cheltuieşti un euro, iar apoi 80% ajunge în sectorul public şi doar 20% în sectorul privat, la o realitate în care cel puţin o treime, dacă nu mai mult, este realizată de sectorul privat, folosind efectul de levier. (...) Ne dorim ca IMM-urile să nu mai vină direct la minister, ci să meargă la intermediarii financiari, la bănci, la fonduri de investiţii. Prin această abordare estimăm că vom putea mobiliza între 60 şi 70 de miliarde de euro prin pieţele financiare şi prin proiecte strategice în perioada 2024-2030”.

Referitor la creşterea investiţiilor, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a spus că sectorul public şi cel privat trebuie, împreună, să stimuleze investiţiile, deoarece economia nu mai înregistrează creşteri semnificative.

Bogdan Chiriţoiu a spus: „Deşi avem un sistem bancar stabil, aş spune că este foarte scump. Cu siguranţă, sistemul nu se adresează nevoilor tuturor companiilor din România. Dacă ne uităm la activele sistemului bancar, avem cel mai mic procent raportat la PIB. Deci foarte multe companii nu folosesc sistemul bancar. Poate unele nu au nevoie de el, poate că multinaţionalele pot accesa finanţe din sistemele bancare ale propriilor state, însă când vorbim despre companiile locale, care reprezintă mai mult de 50% din PIB, acestea nu accesează atât de mult aceste resurse disponibile în sectorul bancar. Mi-ar plăcea ca sectorul nostru financiar să fie mai dinamic şi să răspundă nevoilor tuturor companiilor româneşti şi să avem instrumente financiare pe care nu le folosim în Guvern. Este bine că, în sfârşit, avem Banca de Investiţii pentru Dezvoltare. Este foarte bine dacă reuşim să venim cu instrumente financiare, pentru că încă ne bazăm foarte mult pe granturile de la Guvern. De aceea, Consiliul Concurenţei face lobby pe lângă Guvern pentru a utiliza mai puţine granturi şi mai multe instrumente financiare, cum ar fi garanţiile de stat, de exemplu”.

Referitor la finanţarea asigurată de sectorul bancar, Andrei Bratu, corporate executive vice president la UniCredit Bank, a afirmat că sectorul bancar ar putea fi utilizat pentru a transforma economiile în investiţii productive mai rapid şi la o scară mult mai mare decât până acum.

Andrei Bratu a spus: „Este nevoie de un salt semnificativ atât în ceea ce priveşte competitivitatea, cât şi investiţiile. Acest lucru nu trebuie realizat incremental, ci la scară largă, iar sectorul bancar poate juca un rol esenţial în acest proces. În caz contrar, riscăm să ne regăsim într-o poziţie mai slabă în competiţia globală, ca Europa, în raport cu Statele Unite şi China. Costurile vor creşte, dezvoltarea va încetini, iar obiectivele noastre de creştere vor fi afectate”.

El a menţionat că simplificarea cadrului de reglementare, accelerarea reacţiei instituţionale, digitalizarea proceselor şi mai multe proiecte bancabile va duce imediat la o creştere majoră a economiei naţionale.