Investiţiile în sectorul IA - un punct vulnerabil al economiei Statelor Unite

Declinul recent al acţiunilor unor mari companii americane implicate în inteligenţa artificială este considerat de Wall Street Journal ca semnalul unui risc cu implicaţii majore pentru economia SUA.

"Creşterea economică a devenit atât de dependentă de investiţiile legate de IA încât, dacă boom-ul se transformă în criză, ar putea trage după sine întreaga economie", subliniază WSJ.

Tot mai multe voci, de la investitori precum Michael Burry, până la analişti financiari sau economici din cadrul companiilor de investiţii, avertizează că în sectorul IA s-a format o bulă speculativă fără precedent.

Datele de la Google Trends par să confirme astfel de afirmaţii (vezi graficul 1). Pe o scară de la 0 la 100, Google Trends arată interesul în raport cu volumul total de căutări într-o anumită locaţie (n.a. în acest caz este la nivel global) şi într-o anumită perioadă.

Conform acestor date, interesul pentru IA a ajuns recent la cota maximă, după o creştere explozivă în ultimele şase luni, şi a depăşit semnificativ interesul relativ manifestat în perioada bulei imobiliare de la mijlocul anilor 2000 sau a bulei Bitcoin.

Analiza de la WSJ arată că investiţiile în sectorul IA au reprezentat jumătatea din creşterea PIB-ului în prima jumătate a anului 2025, iar creşterea acţiunilor companiilor din IA a condus la creşterea averii gospodăriilor şi a stimulat creşterea cheltuielilor de consum.

Peter Berezin, director de strategie la BCA Research, a declarat pentru WSJ că "este cu siguranţă plauzibil ca economia să se afle deja în recesiune fără boom-ul IA", în timp ce un economist de la Bank of America a precizat că "IA este singura sursă de investiţii în acest moment".

Estimările de la Bank of America arată că Microsoft, Amazon, Alphabet şi Meta Platforms vor avea în acest an cheltuieli de capital cu o valoare cumulată de circa 344 de miliarde de dolari, în creştere de la 228 de miliarde în 2024.

Tot datele de la Bank of America Global Research, preluate de WSJ, arată o creştere explozivă a divergenţei între investiţiile în centrele de date şi celelalte investiţii private în construcţii nerezidenţiale începând din 2023 (vezi graficul 2).

Unul dintre pilonii de bază ai boom-ului IA este compania Nvidia, care estimează că va avea vânzări de circa 65 de miliarde de dolari în T4 2025, peste prognozele analiştilor.

Rezultatele financiare ale Nvidia se află însă, de mai mult timp, în centrul unor controverse legate de supraevaluarea veniturilor şi profitului prin intermediul unor inginerii financiare care amintesc de Enron.

Acuzaţiile au determinat compania să transmită un memoriu analiştilor de pe Wall Street, în care se arată că "NVIDIA nu seamănă cu fraudele contabile istorice, deoarece activitatea de bază a NVIDIA este solidă din punct de vedere economic, raportarea noastră este completă şi transparentă şi ne pasă de reputaţia noastră de integritate".

În memoriul din care citează Barron's se mai subliniază că "spre deosebire de Enron, NVIDIA nu utilizează entităţi cu scop special pentru a ascunde datoriile şi a umfla veniturile".

Dincolo de clarificarea situaţiei sale financiare, memoriul de la Nvidia poate fi interpretat şi ca un avertisment în ceea ce priveşte efectele "dezumflării" bulei speculative din IA.

O publicaţie online dedicată noilor tehnologii, The Tech Buzz, a scris că "memoriul defensiv neobişnuit de la Nvidia dezvăluie mai multe despre vulnerabilităţile structurale ale industriei IA decât ar putea face orice teorie a conspiraţiei". În plus, "deşi acuzaţiile de fraudă sunt nefondate, ele au scos în evidenţă o reţea de investiţii perfect legală, dar potenţial problematică, care ar putea amplifica pierderile atunci când bula IA se va corecta inevitabil".

O astfel de corecţie va avea efecte majore asupra capacităţii de rambursare a datoriilor acumulate pentru construirea în ritm accelerat a infrastructurii pentru inteligenţa artificială.

"Dacă veniturile necesare pentru achitarea datoriei nu se materializează, creditorii ar putea suferi pierderi, ceea ce ar avea repercusiuni asupra pieţelor creditului", a mai afirmat Peter Berezin.

În opinia sa, "datoriile legate de IA nu sunt suficient de mari pentru a provoca o criză financiară, dar pieţele financiare sunt complexe şi problemele dintr-un sector ar putea afecta indirect un altul".

Pe marginea articolului din WSJ, care arată că investiţiile din sectorul IA au contribuit substanţial la creşterea economică din SUA, antreprenorul David Sacks scrie pe Twitter că "o inversare ar risca să provoace o recesiune, nu ne putem permite să dăm înapoi". Sacks ocupă din ianuarie 2025 postul de "ţar AI şi Crypto" al Casei Albe.

Acesta pare să fie şi scopul noului program federal lansat prin prin decret prezidenţial. "Misiunea Genesis (Misiunea), se lansează ca iniţiativă naţională menită să accelereze aplicarea IA în scopul realizării de descoperiri ştiinţifice transformatoare, axate pe provocările naţionale urgente", se subliniază în comunicatul de la Casa Albă.

O serie de voci critice susţin că Misiunea este, de fapt, un program de bailout pentru marile companii implicate în IA, care se confruntă deja cu datorii masive, în condiţiile unor randamente foarte reduse sau chiar negative ale investiţiilor în centrele de date şi tehnica de calcul aferente.

Cu toate acestea, decizia administraţiei de la Washington arată că America se pregăteşte pentru un nou start în cursa globală a noilor tehnologii, în faţa unui concurent care este gata pentru această provocare.