Consiliul Naţional de Securitate al Irakului a anunţat că a elaborat un „plan cuprinzător” pentru protejarea suveranităţii ţării şi pentru a împiedica lansarea de atacuri de pe teritoriul irakian, după bombardamentele efectuate de Statele Unite şi Arabia Saudită ca răspuns la acţiunile miliţiilor pro-iraniene împotriva Golfului Persic, potrivit unui comunicat de presă al guvernului irakian, citat de EFE.
Consiliul, convocat de urgenţă şi prezidat de premierul Ali al Zaidi, a decis „să elaboreze un plan de securitate cuprinzător pentru a proteja ţara şi a împiedica orice entitate să ameninţe statele vecine”, informează sursa.
Documentul nu precizează măsurile care vor fi adoptate.
Ali al Zaidi, care este şi comandantul suprem al forţelor armate, a convocat reuniunea după bombardamentele comune ale SUA şi Arabiei Saudite, în urma cărora au murit cel puţin 20 de paramilitari irakieni din grupări pe care Washingtonul şi Riadul le acuză de legături cu Iranul, conform sursei citate.
Atacurile au provocat şi „moartea şi rănirea mai multor civili nevinovaţi”, fără alte detalii, conform publicaţiei menţionate.
Raidurile de miercuri dimineaţă au urmat acuzaţiilor formulate de Arabia Saudită pe 27 iulie, când Riadul a susţinut că „militanţi terorişti sprijiniţi de Iran” din Irak au lansat drone asupra infrastructurii sale energetice şi a cerut autorităţilor de la Bagdad să controleze aceste grupări, potrivit sursei.
Guvernul irakian a deschis imediat o anchetă, conform publicaţiei.
Consiliul Naţional de Securitate a spus că bombardamentele au avut loc în timp ce Irakul purta discuţii pentru a stabili circumstanţele incidentelor şi pentru a „aborda toate îngrijorările ridicate de partea saudită şi cea americană”, potrivit sursei.
„Abordarea şi confruntarea cu astfel de atacuri este responsabilitatea exclusivă a guvernului irakian şi a instituţiilor sale constituţionale”, se arată în comunicat, care reafirmă dorinţa Irakului de a rămâne „în afara conflictelor regionale”.
Comunicatul mai arată că bombardamentele au avut loc în contextul retragerii trupelor din coaliţia internaţională condusă de SUA şi al planului autorităţilor de la Bagdad de a consolida controlul statului asupra armelor prin dezarmarea miliţiilor, proces care ar urma să se încheie până la sfârşitul lunii septembrie, conform publicaţiei.
Bombardamentele au vizat poziţii ale unor miliţii pro-iraniene din cadrul Forţelor de Mobilizare Populară (FMP), structură integrată în armata irakiană, dar care include şi brigăzi sprijinite de Iran, acuzate că au lansat atacuri asupra Golfului Persic în timpul războiului, informează sursa citată.
Bursa,


















































Opinia Cititorului