Iranul respinge ideea utilizării activelor sale pentru compensarea aliaţilor SUA

Teheranul a respins ferm informaţiile potrivit cărora activele sale financiare ar putea fi folosite de Statele Unite pentru despăgubirea statelor din Golf afectate de conflictul din Orientul Mijlociu, relatează Reuters.

Conform sursei citate, reacţia a venit din partea vice-ministrului iranian de Externe, Kazem Gharibabadi.

Într-un mesaj publicat pe platforma X, oficialul iranian a declarat că statele din regiune nu au legitimitatea de a solicita compensaţii din partea Iranului şi a subliniat că fondurile iraniene îngheţate în străinătate nu pot fi considerate „pradă de război” şi nici o sursă de finanţare pentru aliaţii Washingtonului.

Declaraţia survine după ce Reuters a relatat, citând o sursă apropiată discuţiilor, că administraţia americană analizează posibilitatea utilizării unor active iraniene pentru finanţarea lucrărilor de reconstrucţie şi repararea infrastructurii afectate în statele aliate din Golf.

Potrivit aceleiaşi surse, autorităţile americane iau în calcul nu doar acoperirea pagubelor viitoare, ci şi compensarea daunelor produse anterior de Iran. În acest scop, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, ar fi însărcinat o echipă să evalueze costurile generate de acţiunile Teheranului în regiune.

În timpul confruntărilor recente, Iranul a lansat mai multe atacuri cu rachete şi drone asupra unor state din Golf, susţinând că operaţiunile au vizat obiective asociate intereselor americane şi israeliene.

Sâmbătă, Teheranul a anunţat că a atacat cu rachete balistice baze militare americane din Kuweit şi Bahrain. Armata SUA a comunicat ulterior că şase dintre proiectile au fost interceptate, iar al şaptelea nu şi-a atins ţinta. Autorităţile kuweitiene au raportat pagube materiale, fără victime, în timp ce Bahrainul a emis avertizări populaţiei şi a recomandat adăpostirea temporară.

Impactul economic al conflictului ar putea fi considerabil. Potrivit unei analize publicate în aprilie de compania de consultanţă Rystad Energy, costurile de refacere a infrastructurii energetice afectate în regiune ar putea ajunge la aproximativ 58 de miliarde de dolari.

Gharibabadi a avertizat că orice decizie privind confiscarea, transferul sau redistribuirea activelor iraniene fără acordul explicit al Teheranului ar reprezenta o încălcare a dreptului internaţional. În opinia sa, o asemenea măsură ar atrage răspunderea Statelor Unite şi ar contrazice declaraţiile Washingtonului privind dorinţa de a ajunge la o înţelegere negociată cu Iranul.

Oficialul iranian a mai afirmat că un astfel de demers ar determina un răspuns din partea Republicii Islamice, fără a preciza însă natura măsurilor pe care Teheranul le-ar putea adopta.

În paralel, Iranul continuă să solicite deblocarea unei părţi din fondurile sale îngheţate în străinătate în cadrul negocierilor purtate cu Statele Unite pentru încheierea conflictului.

Vice-ministrul iranian de Externe a susţinut, de asemenea, că anumite state din regiune au facilitat operaţiunile desfăşurate împotriva Iranului prin punerea la dispoziţie a teritoriului şi infrastructurii lor. Din acest motiv, a argumentat el, respectivele guverne nu pot pretinde despăgubiri, ci ar trebui, dimpotrivă, să compenseze prejudiciile suferite de Iran.

Printre condiţiile formulate de Teheran pentru un acord de pace se numără eliberarea activelor blocate în valoare de miliarde de dolari, ridicarea sancţiunilor internaţionale şi recunoaşterea rolului său strategic în controlul traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz.