Israelul doreşte extinderea cooperării în AI, apărare şi investiţii în ţara noastră

Aprofundarea parteneriatului strategic în domenii precum tehnologie, inovaţie, inteligenţă artificială, securitate, agricultură, cultură şi turism, a fost tema principală pe care Isaac Herzog, preşedintele Israelului şi preşedintele Nicuşor Dan au discutat, ieri, la Palatul Cotroceni, temă care a fost reluată de înaltul oaspete în discursul rostit de la tribuna Parlamentului.Isaac Herzog a afirmat: ”Vizita mea este un simbol al legăturilor speciale între popoarele noastre, care îşi au rădăcinile în secole de istorie evreiască în România. Faimoasa comunitate evrească din România a jucat un rol central în formarea istoriei acestei naţiuni. Există, însă, în această perioadă şi episoade de istorie oribilă. Acum, într-o ceremonie profundă, am aniversat acest eveniment, am rememorat atrocităţile şi nădăjduim că lecţiile vor fi învăţate şi reţinute şi că toate măsurile, pentru a nu uita niciodată Holocaustul, vor fi luate. Mulţumim României pentru angajamentul său de a preda istoria, generaţiilor viitoare. Este mai important acum decât oricând acest lucru. Acum, când flagelul antisemitismului circulă prin lume din nou, împreună trebuie să ne ridicăm împotriva acestei uri otrăvitoare, în toate formele sale, aici în Europa şi în restul lumii. Mii de israelieni de origine română servesc drept o punte vie între popoarele noastre. Am discutat cum să aprofundăm cooperarea noastră în multe domenii de interes comun, inclusiv tehnologie, inovaţie, inteligenţă artificială, securitate, agricultură, cultură, turism şi mult mai multe. Împreună suntem angajaţi să facem acest parteneriat şi mai puternic în beneficiu poporilor noastre”.La rândul său, preşedintele Nicuşor Dan a spus: "Am avut o discuţie în care am vorbit despre relaţia noastră bilaterală. Este o relaţie puternică la nivel politic, la nivel economic, la nivel uman, o relaţie veche, şi bineînţeles că, în această relaţie, un liant important este comunitatea israelienilor care sunt originari din România, oameni care au contribuit la construcţia şi apoi la dezvoltarea Statului Israel. Avem o colaborare consistentă în domenii economice, securitate şi industrie de apărare, agricultură, tehnologia informaţiilor, dar, aşa cum am discutat cu domnul Preşedinte, este un mare potenţial de dezvoltare al acestor relaţii economice în ambele sensuri - investiţii israeliene în România, investiţii româneşti în Israel - şi vom colabora în continuare pentru dezvoltarea acestor schimburi economice. (...) Vedem o creştere a discursului care instigă la ură şi trebuie să acţionăm cu fermitate şi, în acelaşi timp, cu tact împotriva acestor tipuri de manifestări, astfel încât să reuşim o dezescaladare, deradicalizare, o comuniune între oameni care au opinii, religii, credinţe diferite. Este sarcina noastră a tuturor. Am discutat, de asemenea, de palierul extern, securitatea regională. Poziţiile noastre sunt, evident, comune în ceea ce priveşte războiul din Ucraina şi agresiunea rusă, şi i-am mulţumit domnului preşedinte pentru solidaritatea Statului Israel pentru evenimentele pe care le-am avut, în special drone, în urma acestui război. Am discutat, evident, de situaţia din Orientul Mijlociu. Am reiterat poziţia noastră cu privire la necesitatea eforturilor diplomatice pentru a readuce pacea şi stabilitatea în întreaga regiune. Speranţa noastră e că înţelegerea între Statele Unite şi Iran va deschide calea către o pace regională care să fie de durată, iar România va continua să sprijine eforturile pentru stabilizarea Orientului Mijlociu în beneficiul tuturor locuitorilor”.

Privit prin prisma relaţiilor economice, parteneriatul dintre cele două state cunoaşte în ultimii ani o amplă dezvoltare, mai ales în privinţa industriei de apărare, sector în care grupul Elbit şi-a deschis mai multe capacităţi de producţie în ţara noastră şi are contracte pentru înzestrarea Armatei Române. Mai mult, există şi alte companii din industria de apărare, din tehnologie sau din IT din Israel care desfăşoară activităţi economice în ţara noastră.Menţionăm că discursul rostit de preşedintele Israelului în faţa plenului reunit al Parlamentului României nu a fost perturbat de reprezentanţii partidelor suveraniste pe parcursul rostirii acestuia. Numai că, înaintea acestui moment, deputatul european Diana Iovanovici-Şoşoacă, preşedintele partidului SOS România, a postat pe pagina sa de Facebook şi pe aceea a formaţiunii sale politice, două scrisori deschise adresate conducerii Camerei Deputaţilor şi Senatului şi preşedintelui Isaac Herzog. În scrisoarea adresată conducerii Parlamentului, Diana Şoşoacă a solicitat anularea de urgenţă a şedinţei solemne în care şeful statului israelian urma să se adreseze parlamentarilor români, susţinând că oferirea tribunei Parlamentului unui reprezentant al Israelului este incompatibilă cu acuzaţiile formulate la nivel internaţional privind încălcarea dreptului internaţional umanitar în Fâşia Gaza. Deputatul european a afirmat că ţara noastră nu ar trebui să transmită un mesaj de legitimare politică a acţiunilor autorităţilor israeliene, pe care le consideră responsabile pentru moartea a zeci de mii de civili şi pentru agravarea crizei umanitare din enclavă.În scrisoarea deschisă preşedintelui Isaac Herzog, Şoşoacă susţine că apreciază relaţiile istorice dintre cele două state, însă contestă scopul declarat al deplasării la Iaşi şi Bucureşti, respectiv comemorarea Pogromului de la Iaşi. În documentul respectiv, Şoşoacă arată că denumirea de „Pogromul de la Iaşi” este eronată şi solicită ca episodul din iunie 1941 să fie redenumit oficial „Masacrul de la Iaşi” sau „Masacrele de la Iaşi”, invocând faptul că responsabilitatea pentru crime ar aparţine armatei germane.Mai mult, la intonarea imnului Israelului în Parlament, deputaţii şi senatorii SOS România şi o parte din aleşii altor partide suveraniste au părăsit sala de plen.Arătăm că preşedintele Isaac Herzog a efectuat o vizită oficială de două zile în ţara noastră, fiind prezent prima dată la Iaşi, în 28 iunie, unde a participat la comemorarea a 85 de ani de la Pogromul din 1941.