În ciuda apelurilor repetate făcute de autorităţi pentru econoimisirea energiei, românii par să aibă alte planuri. Mulţi dintre ei sunt în concedii şi nu prea le vine să închidă televizorul sau aerul condiţionat în camerele de hotel seara, când vin de la plajă. Cei care au rămas acasă, nu sunt nici ei dispuşi să-şi scoată frigiderul din priză sau să stea cu maşina de spălat oprită, pentru a compensa deficitul de energie.
Dar nu asta ar fi măsura corectă din punct de vedere civic? Ba da, însă nimeni nu a făcut educaţia civică necesară pentru un astfel de comportament responsabil. Cu alte cuvinte, dacă nu ai semănat la timp, nu ai ce culege. Iar aici nu este vorba doar de încrederea în atorităţi/politicieni. Ci este şi un calcul economic pe care consumatorii de electricitate nu au fost stimulaţi să-l facă niciodată. Păi, dacă acum am fi avut toţi contoare inteligente care ar permite, printre altele, preţuri dinamice la energia consumată, poate că am fi înţeles mai bine ce înseamnă să-ţi programezi maşina de spălat în timpul zilei, când avem energie produsă de soare în centralele fotovoltaice, la preţuri mici. Însă, contoarele inteligente au ajuns doar la o treime dintre consumatori, deşi distribuitorii (concesionarii reţelelor) încearcă să le înlocuiască pe cele vechi de vreo 15 ani. Şi tot nu au reuşit. Consumatorii nu-şi reduc consumul pentru că nu sunt motivaţi de preţuri variabile în funcţie de intervalele orare, pentru că serviciile sunt în continuare sub aşteptări (durata şi frecvenţa întreruperilor în alimentarea cu energie s-au redus lent în ultimul deceniu) şi pentru că facturile au urmat mereu un trend ascendent. Dragostea de ţară şi de sectorul energetic trece prin stomac! Iar consumatorii nu pot fi butonaţi ca o telecomandă doar atunci când SISTEMULUI îi arde buza şi nu mai are de unde să cumpere electricitate.
Desigur, există şi excepţii, mai ales printre autorităţile locale din zona rurală, însă acestea sunt atât de puţine încât economia făcută nu ajută sistemul energetic într-o perioadă de criză.
Pe 29 iulie, premierul Ilie Bolojan a făcut primul apel public către consumatori să reducă voluntar consumul de energie electrică, în special în orele de seară, pe fondul deciziei referitoare la oprirea Unităţii 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă din cauza debitului scăzut al Dunării. Pe 3 august premierul a reluat apelul la reducerea voluntară a consumului şi a spus că ”două companii importante, mari consumatori, Dacia şi Ford, sunt cu producţia oprită până pe data de 19, ceea ce înseamnă o economie de aproximativ 200 MW”.

Cu toate acestea, România a înregistrat, miercuri seara, unul dintre cele mai ridicate niveluri ale consumului de energie electrică din această vară, în ciuda problemelor care afectează producţia internă. La ora 20:00, consumul instantaneu din Sistemul Energetic Naţional se apropia de 7.700 MW, în timp ce producţia era de numai 5.300 MW. Diferenţa era acoperită prin importuri.
Consumul maxim a ajuns la 7.971 MW pe 29 iunie, iar la o zi după apelul premierului a fost de 7.907 MW. Vârful de miercuri seara a fost cu circa 290 MW sub recordul verii, adică aproximativ consumul redus al producătorilor auto Dacia şi Ford.
Totuşi, în comparaţie cu verile altor ani caniculari, consumul din această perioadă este mai mic. În luna iulie 2024, vârfurile de seară ale consumului au atins 8.600 MW, iar în 30 iunie 2021 consumul de electricitate a ajuns la 8.656 MW. În perioada de iarnă, cel mai mare consum instantaneu de energie a fost înregistrat în ianuarie 2017, cu o valoare de 9.930 MW, potrivit datelor Transelectrica. În ianuarie 2021, consumul a depăşit 9.500 MW, fiind considerat atunci un record al ultimilor ani.
Miercuri, la vârful de consum, cea mai mare contribuţie la producţia internă venea din hidrocentrale, cu circa 1.800 MW. Centralele pe gaz produceau 1.400 MW, cele pe cărbune 970 MW, iar energia nucleară asigura 700 MW (un singur reactor). Producţia eoliană era de doar 55 MW, iar fotovoltaicele mai furnizau 120 MW după apusul soarelui. Bateriile care stocaseră energia solară din timpul zilei contribuiau cu aproximativ 230 MW la producţia internă.
În acest context, Guvernul a aprobat, ieri, un plan de pregătire pentru riscuri de dezastre ce include şi cazul secetei extreme. Conform acestuia, Transelectrica va putea deconecta marii consumatori industriali de la sistem, în caz de nevoie, cu o notificare prealabilă de 24 de ore. Populaţia şi consumatorii strategici, cum ar fi spitalele sau unele instituţii, fac excepţie.
• Centrala de la Cernavodă - ţinută în funcţiune ca în fabula lui Esop
La seceta care riscă să ne stingă lumina, autorităţile au răspuns în două moduri: ca în fabula „Cioara şi ulciorul” şi cu rugămintea să facem "lampa mai mică” (cu toţii, nu doar Costică), pentru a scădea consumul şi a trece peste blackout. Într-un mod tainic, fabula lui Esop se împleteşte cu un proverb românesc (n.n. Ulciorul nu merge de multe ori la apă), pentru a ne spune că degeaba încercăm acum să reparăm cu pietre aruncate în Dunăre ceea ce nu am făcut în ultimii 35 de ani în sistemul energetic românesc.
O cioară însetată a găsit, prin perseverenţă şi inteligenţă, metoda de a bea apă dintr-un ulcior pe jumătate gol: a aruncat pietre în el până când a ridicat nivelul apei şi a reuşit să supravieţuiască. Fabula este atribuită unui povestitot grec ce ar fi trăit cu vreo 600 de ani înainte de Hristos. Morala fabulei, adusă în prezentul românesc, poate fi reinterpretată: într-o epocă în care vorbim de Inteligenţă Artificială, contoare verificate de la distanţă, fisiune nucleară pentru producerea energiei şi electroni obţinuţi din soare şi vânt, ne întoarcem grăbiţi la înţelepciunea unei ciori. Însă, nici asta nu pare atât de simplu.
Ieri, patru barje încărcate cu pietre aşteptau de miercuri să fie scufundate în apele Dunării pentru a facilita direcţionarea debitului către Centrala Nucleară de la Cernavodă. După dinamitarea stâncii Pârjoaia s-a obţinut iniţial o stabilizare a nivelului apei, adică o stopare a scăderii acestuia, însă barjele au aşteptat să se domolească curenţii de pe Dunăre. Acestea vor devia cursul Dunării de pe braţul Bala spre Dunărea Veche şi, ulterior, spre Cernavodă, iar pietrele aruncate în fluviu ar urma să crească nivelul apei cu 10-12 centimetri. Scopul este ca spre Cernavodă să fie direcţionată o cantitate mai mare de apă, fără aluviuni, pentru a se asigura răcirea reactoarelor centralei nucleare. Timpul e scurt, iar centrala nucleară se va conftunta cu cel mai scăzut nivel al Dunării din ultimii 40 de ani. Astăzi va fi sub 1.400 de metri cubi pe secundă la intrarea în ţară. Riscul ca cea mai constantă sursă de energie în bandă să dispară de pe radarul Dispeceratului Energetic Naţional este mai mare ca niciodată. Abia atunci vom înţelege că sistemul energetic naţional nu mai poate merge din inerţia centralelor proiectate în comunism, nici din cea a energiei verzi care depinde de succesiunea anotimpurilor. Predictibilitatea producţiei de energie este vitală pentru supravieţuirea economiei autohtone, iar orice zi de întîrziere va înseta până la prăbuşire gâtul ciorilor lipsite de inteligenţă. (M.M.)
-----------------------------------
• Bezna preistorică de la sat
La sat, întotdeauna ce spun „cei de sus” e literă de lege. Chiar si la nivel de administraţie locală. M-am convins încă o dată zilele trecute, cand am făcut o vizită părinţilor mei.
Pe scurt, în ultima seară, cu vreo două ore înainte de a merge la gară, în jur de ora 22.00, am plecat până la supermarketul din sat.
Mi-am luat şi însoţitor - pe nepoţelul meu de 6 ani -, mai mult de dragul de a-l scoate la plimbare câteva sute de metri pe strada proaspăt turnată din fonduri europene şi pentru a admira şiragul de capete de pod trase la indigo (era să spun trase la imprimantă 3D, căci aşa arată - un lanţ de dreptunghiuri înţiruite de-a stânga şi de-a dreapta drumului judeţean care taie comuna în două, extrem de vizibile, din cauza lipsei de copaci, tăiaţi fără excepţie pentru a face loc cimentului şi asfaltului).
Odată ieşiţi din curte, în loc să ni se aştearnă sub priviri satul luminat ca ziua (unul dintre marile plusuri ale locului în care m-am născut este iluminatul public perfect, pe aproape toate străzile, dar mai ales pe cea principală, unde locuiesc părinţii mei), ne-a orbit bezna. Înainte să ne gândim că poate dăm de vreun şacal - sau, mai bine zis, poate dă el de noi (înţeleg că se mai întâmplă în zonă) - ori de vreun urs (orice e posibil în ziua de azi), ne-am concentrat toată atenţia să nu cădem în şanţurile late turnate odată cu capetele de pod şi neacoperite (ca să fie uşor de curăţit), tot din fonduri europene.
Eram absolut nedumerită de ce este necesară atâta concentrare pentru a ajunge la magazin, în condiţiile în care până acum o plimbare nocturnă la supermarket era o plăcere, şi am exclamat: "Dar de ce nu vedem nimic? Ce este cu acest întuneric?” Răspunsul extrem de logic şi de simplu a venit în grabă de la nepoţelul meu, care mi-a spus răspicat: "Nu ştii de ce e beznă în sat? Pentru că primăria a oprit curentul ca să-l economisească!”
M-am simţit prost că am adresat o întrebare atât de neadecvată într-o perioadă de criză energetică, mai ales că premierul (chiar dacă a fost demis şi acum e interimar, tot premier e) ne-a cerut să stingem becul. M-am simţit şi mândră că nepoţelul meu de numai şase ani a dat un răspuns atât de exact şi l-am întrebat de unde ştie. Mi-a răspuns la fel de natural: ”Am auzit la televizor şi am auzit-o şi pe mamaie când i-a spus lui tataie să ude mai repede că poate se opreşte curentul. Dar mie îmi place - e ca în peşteră când doamna de acolo a stins lumina ca să ne arate cum trăiau preistoricii”. (E.O.)
-----------------------------------
• Din ciclul „Tuşeşte şeful şi fac gripă subalternii”
În câteva sate ale patriei, primarii au înţeles că, dacă tot se vorbeşte despre economii la energie, cel mai sigur este să stingă tot ce se poate stinge. Nu de alta, dar zelul birocratic nu se măsoară în kilowaţi economisiţi, ci în viteza cu care execuţi ordinul.
Aşa că iluminatul public a fost oprit pe timpul nopţii. O măsură care, pe hârtie, sună responsabil şi gospodăreşte. În practică însă, în unele localităţi au fost stinse inclusiv lămpile alimentate cu panouri fotovoltaice. Cu alte cuvinte, au fost puse la economisit becurile care nu consumau curent din reţea.
Când reflexul de a spune „Să trăiţi, se execută!” ia locul bunului-simţ, logica devine prima victimă. Important este să se vadă că s-a făcut ceva, chiar dacă acel „ceva” sfidează orice urmă de raţiune.
Morala? La noi, ordinul nu se discută. Se execută. Iar dacă, din prea mult entuziasm, ajungi să economiseşti şi ceea ce era gratuit, cu atât mai mare dovada de devotament. (O.D.)




















































1. Mda
(mesaj trimis de Oarecare în data de 07.08.2026, 00:29)
In ultimii ani de "democrație socialistă" de dinainte de '89, situația nu era atât de periculoasă ca acum. Seara, după ce se dădea iar drumul la curent după o întrerupere de două ore parcă, românii miștocari de la bloc se bucurau cu aplauze și ovații prelungite :)
Acum ar sudui și înjura de nici apele secate ale Dunării nu i-ar mai spăla pe cei care conduc dintr-un hazard istoric România.