Reţeaua electrică intră în era AI; Investiţiile care vor decide viitorul energiei

Reporter: Cum s-a făcut trecerea de la CEZ Distribuţie la Evryo şi cum a fost asimilată de consumatori, obişnuiţi timp de 20 de ani cu compania din Cehia?

Ondrej Safar: CEZ a venit cu viziunea să devină lider în sectorul energetic în Europa Centrală şi de Sud-Est. Compania a investit în România, Bulgaria şi Turcia, folosind experienţa acumulată în Cehia. În toată Europa, această tranziţie energetică înseamnă investiţii masive, dar şi revizuirea strategiilor. De aceea, acţionarul majoritar, care este 70% statul ceh, a dorit o concentrare a activităţilor către piaţa domestică şi pieţele din apropierea Cehiei, mai ales că unul dintre proiectele strategice în Cehia este construcţia de noi centrale nucleare. Deşi exit-ul nu este de fiecare dată simplu, strategia a fost să ieşim de pe anumite pieţe, inclusiv să vindem producţia din Polonia.

Reporter: Cum arăta sectorul energetic românesc în 2005, când CEZ a preluat Electrica Oltenia şi cum arată el acum? Şi putem include aici evoluţiile tehnologiei, schimările în obiceiurile de consum ale populaţiei şi investiţiile făcute de companie. Ce anume trebuie păstrat şi ce trebuie schimbat rapid în sectorul energetic românesc?

Ondrej Safar: Când CEZ a venit în România, erau pierderi în reţea foarte mari, iar calitatea serviciilor era foarte scăzută. Erau multe întreruperi de alimentare cu energie şi la fel de multe probleme cu nivelul de tensiune în reţeaua electrică. La început eu eram respoonsabil pentru furnizare, însă colegul meu de la distribuţie spunea că oriunce mergea şi discuta cu cineva care afla că lucrează la CEZ, primea întrebări despre întreruperi şi căderile de tensiune. De aceea, focusul principal în acea perioadă a fost reţeaua de înaltă tensiune, pentru că afacta cel mai mare număr de consumatori. S-au construit staţii de transformare mari, lângă oraşe. Apoi am lucrat la pierderile în reţea. Pierdere tehnice erau de peste 16%, multe fiind din cauza furturilor de energie, iar acum suntem la sub 7%. Acest indicator este foarte important pentru că aceste pierderi sunt transpuse în tarifele către populaţie. Între 2005 şi 2025 am investit 4,5 miliarde de lei, iar pentru acest an sunt planificate investiţii de aproape 400 de milioane de lei, din care am realizat până acum 50% din ce ne-am planificat.

Principalele domenii de investiţii au fost reducerea consumului propriu tehnologic, creşterea continuităţii alimentării (SAIDI/SAIFI), modernizarea infrastructurii şi proiecte finanţate din fonduri nerambursabile. De exemplu, în perioada 2013-2024, Distribuţie Energie Oltenia a implementat 16 proiecte, cu o valoare totală de 411 milioane lei, dintre care 253 milioane lei reprezintă fonduri nerambursabile. Banii au mers pentru modernizarea staţiilor de transformare, creşterea capacităţii de distribuţie sau modernizarea reţelelor de medie tensiune.

• Penele de curent intră în epoca AI-ului

Reporter: Cum s-au reflectat aceste investiţii în durata şi frecvenţa întreruperilor pentru consumatorul final şi cum contribuie noile tehnologii la reducerea frecvenţei şi duratei întreruperilor?

Ondrej Safar: Întreruperile în alimentarea cu electricitate s-au redus de zece ori faţă de anul 2005. De exemplu, în 2025 am avut doar 2,2 întreruperi pe an, în medie, pentru consumatorii din zona de distribuţie deservită de noi. Apoi, timpul de răspuns la sesizările consumatorilor s-a redus de la 14 zile (în 2017) la 8 zile în prezent.

Când am venit în Craiova, în 2005, în fiecare restaurant erau lumânări pe masă. Am crezut că sunt puse din romantism, însă era un gest foarte pragmatic, din moment ce în fiecare seară erau 2-3 întreruperi ale curentului electric în centrul Craiovei.

Un alt indicator important pe care îl măsurăm este durata de conectare la reţea pentru locurile noi de consum. În ultimii 10 ani, pentru clientul care vine cu toate documentele, timpul de racordare s-a redus cu aproape 50%, de la 90 la 40 de zile. Scăderea este datorată investiţiilor în sistemele IT şi în bazele de date. Acum, noi ştim exact unde este fiecare stâlp, iar ca să dăm aceste aprobări, nu mai trebuie să mergem la locaţie ca să le verificăm. Putem face asta din sistemul informatic. Noile tehnologii vor ajuta foarte mult munca în teren, deoarece Inteligenţa Artificială îi va spune angajatului care sunt parametrii transformatorului şi echipamentelor, iar asta va duce la o scădere şi mai mare a frecvenţei şi duratei de întrerupere în alimentarea cu energie. Momentan, AI-ul este un consumator de energie. În Portugalia, de exemplu, centrele reprezintă 5% din consumul total al ţării.

Reporter: Aşadar, centrele de date pentru AI reprezintă o altă provocare pentru reţea...

Ondrej Safar: Şi nu numai ele. Când vorbim despre tranziţia energetică, vorbim despre un consum de energie electrică mai mare, pentru că electricitatea va prelua o bună parte din transport şi încălzirea locuinţelor, asigurate acum de resurse precum gaze naturale, petrol sau cărbune.

Consumul va creşte prin această tranziţie şi, din păcate, sistemul energetic nu a fost construit pentru un viitor ca cel cu care ne confruntăm acum, în care nu avem doar consumatori, ci şi prosumatori. De aceea, trebuie reconstruit.

• Prosumatorii forţează schimbarea reţelelor electrice

Reporter: Aţi vorbit de prosumători şi automat apare discuţia de integrare a acestor prosumatori în reţea. Unde suntem acum şi ce provocări anticipaţi?

Ondrej Safar: Noi suntem acum în faza de creştere. În Otenia avem acum o capacitate instalată 660 MW pe acoperişurile caselor. Adică, echivalentul unui reactor nuclear. Noi acum realizăm ce înseamnă să avem aşa de mult de prosumători, pentru că în zonele unde sunt mai mulţi am început să avem probleme, pentru că reţeaua a fost construită pentru a transmite energia către consumatori, însă noi avem anumite părţi ale oraşului unde consumatorii au devenit net producători. Tehnic, asta aduce o creştere a tensiunii în reţea. Dacă este o producţie prea mare care nu poate fi preluată, prosumatorii sunt deconectaţi din reţea, iar sistemul pierde această energie. De aceea este nevoie să investim în baterii, într-o capacitate mai mare a reţelei şi, în primul rând, în reţeaua de joasă tensiune.

De exemplu, dacă avem zece case, iar fiecare are un consum estimat de 10 kwh, asta înseamnă o capacitate instalată de 100 kwh. Însă, transformatoarele nu au fost proiectate pentru această capacitate, ci s-au bazat pe datele statistice care spun că probabilitatea unui consum maxim instantaneu a celor 10 case este de 30%. Acum, dacă fiecare casă pune panouri fotovoltaice pe acoperiş cu capacitatea de 10 kw, probabilitatea să producă 100% în acelaşi timp este reală, deoarece soarele este pe toate casele, în acelaşi timp. Din moment ce producerea simultană şi consumul simultan sunt diferite, noi trebuie să dezvoltăm reţeaua cu investiţii imense. Avem 12.000 de staţii de transformare în toată Oltenia.

Reporter: Şi din aceste 12.000 staţii câte ar trebui retehnologizate?

Ondrej Safar: Am făcut studiul şi trebuie să creştem numărul acestor staţii de transformare cu 30% ca să preia energia. Aşadar, avem nevoie de încă 4.000 de staţii de transformare noi. Aceste investiţii trebuie să se întâmplă imediat, mai ales că de la momentul decizie de investiţie şi până la realizarea ei, trece cel puţin un an şi jumătate cu aprobări, licitaţii. De exemplu, sisteme de IT pentru reţeaua viitorului au nevoie în 3-5 ani pentru contractare şi implementare.

• Capacitatea de stocare trebuie să fie superioară celei de producere

Reporter: Care este locul capacităţilor de stocare în această configurare a reţelelor energetice ale viitorului?

Ondrej Safar: Avem două opţiuni: fie reconstruim reţealele electrice, ca să poată prelua energia prosumatorilor, fie construim capacităţi de stocare. Această energie stocată poate fi utilizată de clienţi seara. Ambele soluţii vor avea impact în factura finală a clientului. Avantajul este că vorbim de investiţii pe termen lung, iar clientul nu plăteşte imediat tot. Perioada de amortizare a investiţiei este de 25 de ani, iar impactul pentru consumatorul final este de aproximativ 50 de lei pe an.

În acest moment noi testăm ambele soluţii în cadrul proiectului Orizont 30, iar rezultatele acestor simulări le vom prezenta autorităţilor. Vor fi rezultate bazate pe experienţa reală, iar viitorul cred că va combina investiţiile în reţea cu cele în stocare. Şi bateriile sunt diferite. Unele ajută la congestia reţelei, altele doar ănmagazinează energie pe care o livrează la cerere.

Reporter: Care este capacitatea de stocare în momentul acesta în zona de distribuţie Oltenia?

Ondrej Safar: Această capacitate creşte constant. La cei 660 MW instalaţi în fotovoltaic de prosumatori există până în 200 MW capacitate instalată în baterii. Din studiile noastre făcute în proiectul Orizont 30 capacitatea necesară de stocare este cel puţin triplă faţă de capacitatea de producere a energiei. Pentru ca sistemul să funcţioneze perfect ar fi nevoie de 2.000 MW în stocare pentru 600 MW în producerea de energie.

Reporter: Cum arată reţeaua electrică ideală a viitorului?

Ondrej Safar: Sectorul energetic al viitorului va avea producţia decentralizată şi consumul apropiat de producţie. Casa viitorului este cea în care consumatorul produce energie proprie, are baterie în care stochează energie în periodele când nu are consum, conduce o maşină electrică pe care o încarcă din producţie proprie. Acum se vorbeşte despre aceste Energy Communities, adică mai multe case vor intra într-o Comunitate Energetică, în care jumătate vor produce şi jumătate vor consuma.

Reporter: Care e orizontul de timp în care aţi vedea implementate aceste scenarii care par science fiction în momentul acesta?

Ondrej Safar:: Ce vorbim astăzi era de neimaginat cu cinci ani în urma. Prin proiectul Orizont 30 noi încercăm să anticipăm şi să fim pregătiţi pentru cum va arăta acest domeniu în 2030. Acum sunt prosumatorii, apoi vor fi capacităţile de stocare, apoi maşinile electrice, centrele de date şi AI-ul care vor contribui la aceste transformări. Fiecare dintre aceste fenomene vor aduce schimbări masive pentru care trebuie să fim pregătiţi.

Reporter: Aşteptăm cu interes concluziile acestui studiu şi vă mulţumim pentru interviu!