Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că Institutul Cultural Român nu ar fi trebuit mutat sub autoritatea Senatului, subliniind că în fosta coaliţie de guvernare nu s-a discutat un lucru "extrem de important" - ce vrea să facă statul român cu ICR, informează Agerpres.
Comisiile de politică externă şi de cultură ale Senatului i-au audiat, marţi, pe candidaţii propuşi de grupurile parlamentare şi uniunile de creatori pentru noua conducere a ICR. Corina-Raluca Încrosnatu, propusă de grupul parlamentar PSD, a primit aviz pozitiv pentru funcţia de preşedinte al ICR, fiind înregistrate 19 voturi "pentru", trei "împotrivă " şi trei abţineri. Ceilalţi candidaţi au primit avize negative în urma audierii, dar plenul Senatului va decide prin vot cine va fi numit preşedinte al ICR.
Kelemen Hunor a precizat că nu a existat nicio înţelegere şi nici nu ştie exact cum au votat senatorii UDMR.
"Nu, nu a existat nicio înţelegere şi nici nu ştiu cum au votat. Au votat pentru vicepreşedintele nostru şi asta a fost o discuţie cu PNL să se susţină şi PNL şi USR. Dar n-a fost nicio discuţie cu AUR, în niciun caz, Doamne fereşte! (...) Din păcate, în coaliţie, noi nu am avut nicio discuţie despre situaţia ICR-ului, despre cum ar trebui să funcţioneze, unde ar trebui să funcţioneze. N-a fost nicio discuţie de jumătate de an sau de anul trecut, au fost nişte discuţii în vara anului trecut, în Senat, dacă nu mă înşel. Dar, lipsa unei abordări într-o coaliţie pentru o astfel de instituţie e o greşeală uriaşă, fiindcă nici noi nu ştim în acest moment ce să facem cu ICR-ul. (...) Nu e bine la Senat. A fost mutat acolo de USL în momentul în care a fost schimbat Patapievici. A fost o greşeală uriaşă să fie mutat la Senat - asta spun eu de spun atunci, din 2012. Deci, în continuare, cred că este o greşeală să fie ICR la Senat. De ce să fie la Senat? Care e motivul? Care e argumentul? Deci, noi, din păcate, n-am discutat un lucru extrem de important: Ce vrea să facă statul român cu ICR", a transmis liderul UDMR.
Potrivit Legii 356/2003, Institutul Cultural Român este organizat şi funcţionează ca autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar.
Conducerea operativă a institutului este asigurată de un preşedinte, cu rang de ministru, ajutat de doi vicepreşedinţi, cu rang de secretar de stat, numiţi şi revocaţi în/din funcţie de plenul Senatului, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, la propunerea Biroului permanent.
Mandatul membrilor Consiliului de conducere este de patru ani, cu posibilitatea reînnoirii.



















































1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 02.06.2026, 17:52)
un lucru extrem de important, un mai bun control politic al culturii. astea sunt grijile unui guvern care este și demis și nedemis, în același timp. am putea spune ca este guvernul în superpoziție, ca pisica lui Schrodinger, moarta și vie în același timp.
2. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 02.06.2026, 18:16)
...