Formaţiunea Vetëvendosje (VV), condusă de premierul Albin Kurti şi aflată la guvernare din 2021, s-a clasat pe primul loc la alegerile parlamentare anticipate desfăşurate duminică în Kosovo, însă rezultatul obţinut nu îi oferă posibilitatea de a forma singură viitorul executiv, potrivit AFP.
Conform rezultatelor preliminare publicate de Comisia Electorală după centralizarea voturilor din aproape toate secţiile, VV a obţinut aproximativ 43% din sufragii. Deşi rămâne principala forţă politică a ţării, partidul a înregistrat un recul semnificativ comparativ cu scrutinul anticipat din decembrie, când a depăşit pragul de 51%.
Scorul obţinut deschide perspectiva unor negocieri dificile pentru formarea unei majorităţi parlamentare, într-un context în care Kosovo traversează de peste un an o perioadă de blocaj instituţional.
În discursul susţinut după anunţarea rezultatelor, în faţa susţinătorilor adunaţi în centrul capitalei Pristina, Albin Kurti a subliniat că formaţiunea sa a obţinut a patra victorie electorală consecutivă din 2021 până în prezent.
„Acest rezultat demonstrează că perioada actuală aparţine Vetëvendosje şi sunt convins că această tendinţă va continua şi în anii următori”, a afirmat liderul guvernului interimar.
Participarea la vot a fost însă redusă. Mai puţin de 37% dintre cei aproape două milioane de cetăţeni cu drept de vot s-au prezentat la urne, în condiţiile în care scrutinul de duminică a fost al treilea organizat în ultimele 16 luni. Repetarea alegerilor a alimentat nemulţumirea electoratului şi a contribuit la scăderea interesului pentru procesul electoral. La alegerile precedente, desfăşurate în decembrie, prezenţa la urne s-a situat în jurul valorii de 45%.
Principalele partide de opoziţie au rămas la distanţă considerabilă de formaţiunea lui Kurti. Partidul Democratic din Kosovo (PDK) a obţinut aproximativ 21% din voturi, în timp ce Liga Democratică din Kosovo (LDK) a fost creditată cu aproape 18%.
Instabilitatea politică persistă încă de la alegerile din februarie 2025. Deşi Vetëvendosje a câştigat atunci scrutinul, nu a reuşit să coaguleze o majoritate parlamentară suficientă pentru formarea guvernului.
După luni de negocieri fără rezultat, autorităţile au convocat alegeri anticipate în decembrie, în urma cărora Albin Kurti a reuşit să constituie un nou cabinet.
Blocajul politic nu a fost însă depăşit. De această dată, disputele dintre partide au împiedicat alegerea şefului statului, ceea ce a condus la dizolvarea Parlamentului în luna aprilie şi la organizarea unui nou scrutin.
Seria alegerilor repetate a generat costuri importante pentru bugetul public. Autorităţile estimează că organizarea scrutinelor succesive a depăşit 10 milioane de euro, o povară semnificativă pentru una dintre cele mai sărace economii europene.
În plus, criza instituţională a întârziat accesul Kosovo la fondurile europene prevăzute în cadrul planului de dezvoltare destinat statelor din Balcanii de Vest, promovat de Uniunea Europeană.


















































Opinia Cititorului