Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, avertizează că economia globală trebuie să se adapteze unei realităţi în care crizele şi şocurile majore vor deveni tot mai frecvente, motiv pentru care statele şi instituţiile internaţionale trebuie să îşi consolideze rezilienţa, relatează Bloomberg.
Într-un interviu acordat podcastului „Leaders with Francine Lacqua”, Georgieva a subliniat că lumea nu se îndreaptă către o perioadă lipsită de turbulenţe şi că societăţile trebuie să accepte faptul că instabilitatea va rămâne o caracteristică permanentă a mediului global.
Aflată la conducerea FMI din 2019, Georgieva a coordonat instituţia în timpul unor evenimente majore, precum pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina, disputele comerciale generate de tarife şi actualele tensiuni din Orientul Mijlociu. Cu o capacitate de finanţare de aproape 1.000 de miliarde de dolari, Fondul Monetar Internaţional are rolul de a menţine cooperarea între cele 191 de state membre, iar şefa instituţiei consideră că analiza independentă şi bazată pe date reprezintă principalul instrument de acţiune al FMI.
Un alt subiect major evidenţiat de Georgieva este dezvoltarea accelerată a inteligenţei artificiale şi efectele acesteia asupra pieţei muncii şi economiilor naţionale. Ea a recunoscut că organizaţiile internaţionale, inclusiv FMI, nu au anticipat pe deplin costurile sociale ale globalizării şi a avertizat că aceeaşi greşeală nu trebuie repetată în cazul revoluţiei tehnologice generate de AI.
Potrivit acesteia, beneficiile globalizării au fost distribuite inegal, iar numeroase comunităţi au suportat pierderea locurilor de muncă fără a beneficia de suficiente măsuri de sprijin. Georgieva a afirmat că doreşte evitarea unui scenariu similar în contextul extinderii inteligenţei artificiale, astfel încât efectele negative asupra anumitor categorii sociale să fie identificate şi gestionate din timp.
Fondul Monetar Internaţional urmează să publice în luna iulie o nouă evaluare a perspectivelor economiei mondiale, după ce în aprilie şi-a modificat estimările de creştere pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. În paralel, instituţia continuă să realizeze analizele economice periodice dedicate statelor membre, în conformitate cu atribuţiile sale de supraveghere.
Georgieva a comentat şi controversa apărută în 2024, când FMI a intenţionat să reia evaluarea anuală a economiei Rusiei prin consultările prevăzute de Articolul IV, suspendate după declanşarea războiului din Ucraina. Iniţiativa a fost criticată de mai multe state membre ale Uniunii Europene, care au apreciat că astfel de discuţii ar putea contribui la legitimarea eforturilor Moscovei de a reduce impactul sancţiunilor internaţionale.
Şefa FMI a explicat că procesul a fost amânat într-un context extrem de tensionat şi a invocat dificultăţile întâmpinate în colectarea datelor economice necesare, inclusiv reticenţa autorităţilor ruse de a furniza informaţii privind comerţul exterior. Ea a precizat însă că, la un moment dat, instituţia va reveni la procedura standard de evaluare a economiei ruse, fără a indica o dată concretă pentru reluarea acesteia.



















































1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.06.2026, 10:55)
AVETI PERFECTA DREPTATE. Valabil si la nivel global si la cel indiv. Incercati control, altfel veti guverna o populatie de bolnavi psihic. GRABA STRICA TREABA! MEREU!