MACS: spaţiul civic din România s-a confruntat cu polarizare şi vulnerabilităţi instituţionale în 2025

Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC) a publicat raportul naţional privind spaţiul civic din ţara noastră pentru anul 2025, realizat în cadrul proiectului european Monitoring Action for Civic Space (MACS), transmite un comunicat de presă remis redacţiei.

Documentul face parte dintr-o serie de şapte rapoarte de ţară care analizează situaţia societăţii civile în Bulgaria, Danemarca, Franţa, Ungaria, Ţările de Jos, Polonia şi România.

Raportul evidenţiază principalele tendinţe din spaţiul civic românesc şi oferă recomandări concrete pentru protejarea libertăţilor civice. Analiza acoperă patru dimensiuni fundamentale: libertatea de asociere, libertatea de întrunire paşnică, libertatea de exprimare şi condiţiile generale care asigură un mediu sigur pentru actorii civici, menţionează documentul.

„Experienţa FDSC în monitorizarea spaţiului civic, combinată cu implicarea noastră în coaliţii europene, ne-a permis să contribuim la elaborarea acestui raport. Suntem onoraţi să facem parte din această iniţiativă europeană care promovează standardele democratice şi protecţia spaţiului civic”, a declarat Simona Constantinescu, directoare de dezvoltare şi advocacy la FDSC şi autoarea raportului.

MACS a evidenţiat climatul politic intens polarizat drept element central al anului 2025. Se precizează că organizaţiile societăţii civile au fost frecvent prezentate în discursul public ca fiind influenţate din exterior sau ca instrumente politice, mai ales în context electoral şi post-electoral.

În domenii precum reglementarea media, accesul la informaţii sau gestionarea adunărilor publice, FDSC atrage atenţia asupra fragilităţii instituţionale, transparenţa şi predictibilitatea instituţiilor fiind limitate. Astfel, discrepanţa între normele legale şi aplicarea lor efectivă a fost accentuată, transmite comunicatul.

Constantinescu a precizat că societatea civilă a fost prinsă în „focul încrucişat” post-electoral, confruntându-se cu atacuri publice şi acuzaţii de colaborare cu forţe externe. Lipsa unor mecanisme eficiente de protecţie, inclusiv împotriva litigiilor abuzive (SLAPP), şi aplicarea neuniformă a legii au creat un climat de insecuritate pentru ONG-uri şi jurnalişti.

Deşi libertatea de asociere este garantată, organizaţiile neguvernamentale se confruntă cu sarcini administrative complexe, similare celor ale firmelor private. Raportarea financiară, actualizarea registrului judiciar şi respectarea cerinţelor legale cresc semnificativ costurile şi efortul organizaţiilor, menţionează sursa.

„Tendinţa este de creştere a presiunii birocratice, iar viitorul Cod de Procedură Administrativă ar putea adăuga noi obligaţii similare celor impuse autorităţilor publice, afectând funcţionarea ONG-urilor”, explică raportul.

Legislaţia privind întrunirile publice datează din 1991, iar aplicarea ei este adesea inconsistentă. Grupurile vulnerabile şi protestele pe teme sensibile întâmpină restricţii nejustificate privind locaţia, durata sau aprobarea evenimentelor. În paralel, anul trecut manifestaţiile cu simboluri extremiste sau rasiste au fost tolerate, subminând dreptul la adunare paşnică.

Jurnalismul de investigaţie şi critica instituţională s-au confruntat anul trecut cu obstacole, în timp ce discursul favorabil puterii politice a beneficiat de mai multă vizibilitate. În plus, dificultăţile autorităţilor în gestionarea platformelor digitale au condus la iniţiative legislative grăbite, care adesea nu au rezultate concrete, dar amplifică polarizarea socială, precizează comunicatul.

„Deşi legislaţia formală respectă standardele europene, există o discrepanţă clară între garanţiile juridice şi aplicarea lor reală. Sperăm ca acest raport să fie un instrument util pentru protejarea efectivă a libertăţilor civice şi consolidarea unei societăţi civile independente”, adaugă Constantinescu.