Mai este posibil un plan viabil pentru Germania şi Europa?

Ediţia din acest an a celui mai mare târg industrial din lume, Hannover Messe, a început sub spectrul acumulării accelerate a ameninţărilor existenţiale pentru industria Germaniei.

Chiar înainte de deschiderea târgului, preşedintele Federaţiei Industriilor Germane (BDI) a lansat critici extrem de dure la adresa guvernului şi a stilului de conducere al cancelarului Merz, după cum scrie Die Welt.

Peter Leibinger a declarat că "o schimbare de politică în Germania este demult aşteptată, pentru că este în joc inima industrială a Europei", iar apoi a amintit că a făcut exact aceeaşi declaraţie şi în urmă cu un an. De atunci nu s-a întâmplat nimic.

Leibinger a subliniat că, în ciuda promisiunilor, încă nu există niciun semn al reformelor structurale care au fost anunţate şi sunt urgent necesare, iar apoi a pus sub semnul întrebării capacitatea coaliţiei CDU/SPD de a implementa astfel de reforme.

Motivul principal ar fi că "în ciuda unui diagnostic corect, ne lipsesc cultura şi competenţa pentru gândirea strategică" şi, prin urmare, "nu există un plan de viitor viabil pentru Germania şi Europa”.

Preşedintele BDI a mai subliniat că un astfel de plan presupune trecerea de la analiză la intenţie şi implementare, în condiţiile în care "ezitarea noastră a devenit o ameninţare existenţială pentru Germania ca locaţie industrială şi pentru Europa".

Odată cu începerea conflictului din Orientul Mijlociu, problemele sectorului industrial din Germania s-au accentuat, pe fondul riscului major de prelungire a şocului energetic, iar condiţiile de afaceri s-au înrăutăţit semnificativ.

Toate acestea au condus la "un adevărat boicot al investiţiilor în Germania", după cum a mai declarat Leibinger, care a inclus printre cauze costul ridicat al energiei şi forţei de muncă şi fiscalitatea excesivă, iar apoi a acuzat direct autorităţile pentru "supra-reglementarea grotescă şi inflexibilitatea în multe domenii".

O altă organizaţie industrială, Asociaţia Germană a Industriilor Electrice şi Digitale (ZVEI), consideră că ar trebui să existe o mai bună colaborare între guvern şi reprezentanţii sectorului industrial.

Şi Asociaţia Germană a Producătorilor de Maşini şi Echipamente (VDMA), care reprezintă peste 3.600 de companii germane şi europene din domeniul ingineriei mecanice şi de instalaţii, a avertizat că externalizarea producţiei în afara UE se accelerează.

Bertram Kawlath, preşedintele VDMA a declarat, tot în cadrul Târgului de la Hanovra, că "au fost atinse limitele suferinţei" şi a atacat extrem de dur politicile economice impuse de la Bruxelles şi Berlin, după cum scrie Handelsblatt.

"Aproximativ 40% dintre producătorii de maşini chestionaţi analizează relocarea activităţilor în ţări din afara UE. Peste o treime anticipează reduceri de locuri de muncă din cauza noilor reglementări", scrie cotidianul financiar german.

Migrarea companiilor industriale în afara UE ar trebui să reprezinte un semnal grav de alarmă şi pentru autorităţile din Europa de Est, unde au fost construite unităţi de producţie importante pentru lanţurile de aprovizionare din Europa.

Fără o revizuire drastică a politicilor economice, fiscale şi energetice, efectele economice vor fi masive, iar pierderea competitivităţii externe va fi de lungă durată.

La Hannover Messe a participat şi directorul executiv al gigantului Siemens AG, Roland Busch, care a avertizat că "regulile UE privind inteligenţa artificială vor descuraja investiţiile în Europa", conform unei ştiri Bloomberg.

Agenţia de ştiri americană arată că "Siemens AG va acorda prioritate investiţiilor în inteligenţă artificială în SUA şi China dacă Uniunea Europeană nu îşi adaptează reglementările restrictive" şi aminteşte că o investiţie a companiei în inteligenţa artificială industrială, cu o valoare de circa un miliard de euro va fi direcţionată către SUA.

În ciuda deteriorării accentuate a condiţiilor de afaceri din Germania, atât pentru sectoarele industriale clasice cât şi pentru noile tehnologii, expertul economic şi financiar Daniel Stelter prezintă ceea ce poate fi considerat un plan de viitor viabil pentru Germania în noua sa carte "Prăbuşire - Cum salvăm Germania".

Fostul membru al conducerii executive a companiei Boston Consulting Group începe cu analiza situaţiei actuale, iar diagnosticul său nu lasă loc de interpretări: Germania este o ţară slăbită de politici energetice eşuate, fiscalitate excesivă, birocraţie sufocantă şi o gestionare deficitară a migraţiei. Toţi aceşti factori au contribuit simultan la adâncirea problemelor structurale pentru cea mai mare economie din Uniunea Europeană.

Într-un interviu acordat cotidianului Die Welt, Stelter compară Germania cu un avion care a acumulat prea mult "balast" birocratic şi de reglementare. Mulţi ani acest avion a zburat în condiţii deosebit de favorabile, reprezentate de dobânzile mici, energia ieftină, cererea masivă de pe piaţa chineză şi un euro relativ slab.

Acum toate aceste condiţii favorabile au dispărut, iar avionul pierde rapid altitudine şi se îndreaptă către o prăbuşire sigură dacă nu se iau măsuri urgente de recâştigare a "portanţei".

Una dintre cele mai dure critici ale lui Stelter vizează politica energetică germană, context în care aminteşte de China, unde noile capacităţi de energie regenerabilă nu înlocuiesc capacităţile clasice, ci sunt adăugate acestora, în condiţiile în care se construiesc în ritm ridicat atât centrale nucleare, cât şi centrale pe cărbune.

"Nimeni din lume nu ne copiază tranziţia energetică", a afirmat economistul german, iar apoi a subliniat că şi mediul de afaceri poartă o mare parte a responsabilităţii pentru tranziţia energetică eşuată, deoarece "a fost complice la aplicarea unei politici energetice greşite".

Un prim pas important ar fi, după cum arată Stelter, oprirea imediată a procesului de dezafectare a centralelor nucleare oprite şi repornirea lor, acolo unde mai este posibil, precum şi pregătirea cadrului pentru construirea reactoarelor modulare.

În interviul acordat Die Welt este adusă în atenţia cititorului o altă carte a economistului german, "Basmul ţării bogate: Cum ne ruinează politica", publicată în 2018, unde se arată că "în Germania trăim într-o lume aparent perfectă, dar în curând vom constata că nu suntem ţara bogată pe care mass-media şi politicienii vor să ne facă să o credem".

Acum Stelter subliniază că situaţia s-a deteriorat în toate domeniile faţă de 2018: infrastructura a fost neglijată, armata a continuat să se degradeze, taxele au crescut, iar datoria publică a fost folosită pentru a finanţa promisiuni de consum în pensii, îngrijire şi sănătate.

Un aspect deosebit de îngrijorător îl reprezintă şi declinul educaţional, strâns legat de migraţia necontrolată din 2015. "Nivelul scăzut de educaţie al multor imigranţi trage în jos media, iar rezultatele noastre la testele PISA arată acelaşi lucru", a precizat Stelter.

Printre soluţiile propuse de economistul german se află şi regândirea şi refacerea pe alte baze a întregii structuri a statului social, care în prezent este împovărată de "excese care nu pot fi eliminate prin reformare".

Noua sa carte subliniază că, dincolo de dorinţa de reformă, este absolut necesară şi stabilirea clară a priorităţii obiectivelor, precum disponibilitatea de a identifica şi aborda în mod deschis conflictele între obiective.

În opinia lui Daniel Stelter, doar atunci când politica şi societatea sunt pregătite pentru corecţii semnificative de curs, Germania va putea reveni pe drumul cel bun.