Merită CNCD să rămână în forma actuală?

Un mesaj primit recent de la un cititor al ziarului BURSA, ce ţine să rămână anonim, ne semnalează disfuncţionalităţi grave în activitatea Consiliului Naţional de Combatere a Discriminării (CNCD). În urmă cu ceva timp, cititorul nostru s-a adresat CNCD, în calitate de petent cu cererea ca această instituţie să se pronunţe asupra unor afirmaţii false şi ofensatoare la adresa sa, făcute de o altă persoană în mod repetat în spaţiul public. Consiliul a dat dreptate petentului, prin hotărârea sa găsind că afirmaţiile încriminate, incitatoare la ură, reprezintă fapte de discriminare şi că acestea au încălcat dreptul persoanei respective la demnitate.

• Înalta Curte afirmă: CNCD nu îşi respectă propriul său regulament

Persoana reclamată, sancţionată de CNCD cu avertisment contravenţional, face apel împotriva Hotărârii Consiliului. Imediat după acest moment încep să apară surprizele neplăcute. Prezent la termenele de judecată ce au urmat, petentul constată, cu uimire, că reprezentanţii CNCD nu se prezintă la acestea, deşi în discuţie era exact o cerere de anulare a hotărării acestei autorităţi; CNCD s-a mărginit doar la a trimite o întâmpinare formulată tardiv şi o serie de documente solicitate de instanţă. Într-un final, Curtea de Apel va respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată, confirmând existenţa situaţiei de discriminare. Dramoleta juridică continuă, actul următor jucându-se la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Aici, lovitură de teatru: ICCJ admite recursul formulat şi anulează Hotărârea CNCD. Motivul? Instanţa a constatat o iregularitate procedurală constând în faptul că, la una din şedinţele de audieri de la CNCD, nu a participat decât un membru al Consiliului Director, în loc de doi, aşa cum prevede propriul regulament de funcţionare a autorităţii din domeniul discriminării din România. De precizat că reprezentanţii CNCD nu s-au înfăţişat nici la termenele de judecată de la ICCJ.

• CNCD, ce facem cu dreptul la demnitate personală?

Prin urmare, toate eforturile petentului de a obţine o satisfacţie morală cât de mică în faţa unui discurs instigator la ură au fost ruinate de modul defectuos cum a înţeles CNCD să-şi îndeplinească atribuţiile, care nu s-a sinchisit să-şi respecte nici măcar propriul său regulament. Propriul său regulament! Cititorul nostru, profund indignat, care a investit timp, dar mai ales speranţe, se simte înşelat de modul cum a fost tratat. El se întreabă cine îi va da inapoi timpul pierdut pentru a scrie zeci de pagini de întâmpinări pentru a-şi susţine cauza, precum şi pe cel irosit la audieri, termene de judecată, deplasări la CNCD şi instanţe pentru a depune documente. Respectiva persoană a cheltuit şi bani cu închirierea unei căsuţe poştale pentru primirea corespondenţei timp de câteva luni. Totul s-a dus pe apa sâmbetei, odată cu încrederea respectivului în statul român, pe care îl consideră ca fiind clar un stat eşuat. Ca o fericire amară, cititorul nostru este însă mulţumit că nu a apelat la serviciile unui avocat, căci ar fi avut pierderi financiare şi mai mari.

• Avem de a face cu o experienţă singulară?

După cum s-a arătat mai sus, hotărârile Colegiului Director al CNCD sunt supuse controlului de legalitate şi temeinicie al instanţelor de judecată. În rapoartele sale anuale, CNCD se laudă cu rate mari de promovare a acestui "examen judiciar”. Pe acest fundal, cititorul nostru îşi pune însă întrebarea dacă experienţa sa e singulară sau desfăşurarea audierilor în prezenţa unui singur membru al Consiliului Director este o practică curentă a autorităţii? Daca într-adevăr o astfel de practică există, după cum a înţeles acesta din discuţii cu angajaţi ai CNCD, este interesant de ştiut în câte cazuri instanţele au luat notă de aceasta şi au sancţionat încălcarea regulamentului autorităţii respective de către membrii propriei sale conduceri, ducând astfel la reducerea ratei de promovare a "examenului judiciar”. Cititorul nostru nu poate crede că este singurul ghinionist.

• CNCD: un for de conducere mare cât o echipă de fotbal

Ciititorul nostru a discutat cu funcţionari ai CNCD şi a primit explicaţia că aceştia nu se prezintă la unele şedinţe de judecată ce privesc respectiva autoritate (care e frecvenţa fenomenului nu ştie) din cauză că nu există suficienţi angajaţi. Lipsa acută de resurse umane, care duce la întârzieri în activitate, avea să fie sesizată şi de conducerea instituţiei în Raportul CNCD 2024. Trebuie, însă, să precizăm că, în timp ce autoritatea suferea de lipsă de personal de execuţie, numărul membrilor din Consiliul Director al CNCD a fost majorat de la 9 la 11 (posibil, ca să fie toate partidele mulţumite). Toţi aceştia cu frumoase recompense financiare pentru activitatea lor: preşedintele CNCD are rang de secretar de stat, iar ceilalţi membri sunt asimilaţi directorilor generali din ministere.

• Cum poate deveni CNCD o autoritate mai eficientă cu sprijinul Parlamentului?

Potrivit statutului său juridic, CNCD este o autoritate supusă controlului parlamentar. Prin urmare, cititorul nostru consideră că aleşii neamului din forumul legislativ ar trebui să binevoiască să se aplece şi asupra problemelor pe care le-a sesizat. În primul rând să facă o evaluare a activităţii instituţiei pentru a verifica dacă sunt schelete ascunse în dulapuri. Printre altele, în spiritul transparenţei instituţionale, să se stabilească clar câte din procese s-au pierdut din vina autorităţii, pe motive de procedură/nerespectare a propriilor sale reglementări. Să se vadă dacă nu cumva, pâna acum, activitatea CNCD a fost prezentată mult prea laudativ, slăbiciunile autorităţii fiind edulcorate. În al doilea rând, ca o umilă propunere, se impune reducerea numărului de membri în Colegiul Director, actualmente de mărimea unei echipe de fotbal. În opinia cititorului, autoritatea poate funcţiona la fel de bine cu un număr de trei, maxim cinci membri în colegiul său de conducere. Fondurile eliberate ar putea servi la o mai bună dimensionare a personalului de execuţie al CNCD sau ar putea contribui la economii bugetare, atât de necesare în etapa actuală de strângere a curelei impusă populaţiei. O altă soluţie, poate şi mai bună, ar fi cea de fuzionare a instituţiei Avocatul Poporului cu CNCD, aşa cum a propus recent un reprezentant al UDMR.

Aşa că, stimaţi aleşi ai poporului, suflecaţi-vă mânecile şi treceţi la actiune!