Microsoft anunţă lansarea unui cip pentru calcule cuantice, dezvoltat cu ajutorul AI

Microsoft a anunţat marţi lansarea unui nou cip destinat calculului cuantic, dezvoltat cu ajutorul inteligenţei artificiale, şi estimează că va putea introduce pe piaţă sisteme cuantice cu utilitate comercială până în anul 2029, relatează Reuters.

Potrivit sursei citate, noul calendar plasează compania americană pe aceeaşi traiectorie cu IBM, care a anunţat luna trecută investiţii de 10 miliarde de dolari în tehnologiile cuantice şi a creat o firmă separată pentru producţia de cipuri cuantice destinate altor companii, proiect susţinut de administraţia preşedintelui Donald Trump.

Până acum, Microsoft evitase să indice un termen exact pentru dezvoltarea acestei tehnologii, limitându-se să afirme că este vorba despre un orizont de câţiva ani, şi nu de câteva decenii.

Compania se află într-o competiţie intensă cu giganţi precum Alphabet, prin subsidiara Google, Amazon şi mai multe programe de cercetare din China pentru realizarea unor computere cuantice capabile să rezolve probleme complexe din domenii precum medicina, chimia sau securitatea cibernetică, sarcini care ar necesita mii de ani de procesare pentru calculatoarele convenţionale.

În acest context, Microsoft a prezentat noul cip Majorana 2, succesorul modelului Majorana lansat anul trecut. Principala schimbare constă în utilizarea unor materiale complet diferite faţă de generaţia precedentă. Dacă majoritatea dezvoltatorilor de tehnologii cuantice, inclusiv Google şi IBM, folosesc fire supraconductoare din aluminiu, Microsoft a optat pentru plumb, un element cu atomi mai mari.

Potrivit companiei, această schimbare a fost posibilă datorită unor instrumente bazate pe inteligenţă artificială, concepute pentru cercetarea materialelor. Jason Zander, vicepreşedinte executiv responsabil de programul cuantic al Microsoft, a declarat că noua abordare a adus îmbunătăţiri de până la o mie de ori în anumite componente ale performanţei cipului Majorana 2.

Una dintre principalele provocări a fost integrarea plumbului în procesul de fabricaţie, întrucât materialul este solubil în apă şi risca să fie îndepărtat în timpul producţiei. Potrivit lui Zander, Microsoft a reuşit să dezvolte o metodă specializată care permite utilizarea acestui material fără compromiterea structurii cipului.

Strategia Microsoft se bazează pe utilizarea unor cvasi-particule denumite Majorana, a căror existenţă nu fusese demonstrată experimental până când compania a susţinut că le-a observat. Aceste afirmaţii au generat însă controverse în comunitatea ştiinţifică.

Mai mulţi fizicieni au criticat compania pentru faptul că nu a publicat suficiente date care să permită verificarea independentă a rezultatelor. Revista ştiinţifică Science a anunţat încă de anul trecut că investighează datele utilizate într-un studiu Microsoft publicat în 2020, iar o parte dintre cercetători consideră că problemele semnalate atunci persistă şi în lucrările prezentate acum.

Henry Legg, lector în fizică cuantică la Universitatea St. Andrews din Scoţia, a declarat că utilizarea unor noi materiale nu schimbă cerinţa fundamentală a cercetării ştiinţifice, respectiv posibilitatea reproducerii rezultatelor de către alte echipe.

La rândul său, Microsoft susţine că nu poate face publice toate informaţiile din cauza secretelor comerciale, însă afirmă că datele au fost analizate în cadrul unor discuţii confidenţiale cu Agenţia pentru Proiecte de Cercetare Avansată în Domeniul Apărării (DARPA), instituţie americană care evaluează diferite tehnologii cuantice aflate în dezvoltare.

Jason Zander a respins criticile şi a afirmat că rezultatele obţinute oferă o bază ştiinţifică solidă pentru continuarea investiţiilor. Potrivit acestuia, compania nu ar fi alocat resurse importante pentru etapa de inginerie dacă nu ar fi avut încredere în validitatea fundamentelor fizice ale proiectului.