Ministrul Culturii critică subfinanţarea domeniului

Ministrul Culturii, Andras Istvan Demeter, şi-a exprimat nemulţumirea faţă de nivelul bugetului alocat culturii, dar şi faţă de modul în care sunt repartizate fondurile publice destinate acestui sector. Oficialul a declarat că, de mai bine de trei decenii, cultura este tratată marginal în arhitectura bugetară a statului, deşi contribuţia sa la economia naţională este una semnificativă. Declaraţiile au fost făcute în contextul participării ministrului la evenimentele organizate cu prilejul Zilelor Eminescu, un cadru pe care Demeter l-a considerat potrivit pentru a readuce în discuţie statutul culturii în politicile publice.

• „Cultura stă cu mâna întinsă de 35 de ani”

Într-un discurs critic la adresa modului în care este finanţată cultura, Andras Istvan Demeter a afirmat că situaţia actuală reflectă o problemă structurală veche, care traversează atât perioada postdecembristă, cât şi regimul comunist.

„Cultura stă cu mâna întinsă de 35 de ani. E posibil să fi stat şi în socialism la fel, că nici atunci nu era fruntaşă în finanţări. Şi asta e o problemă. Cultura nu trebuie să stea cu mâna întinsă, să adune firimiturile de la masă”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, abordarea actuală, în care instituţiile de cultură depind aproape exclusiv de alocări bugetare insuficiente, menţine domeniul într-o zonă de vulnerabilitate şi subdezvoltare. Demeter a subliniat că este necesară o schimbare de paradigmă, în care cultura să fie privită nu ca un consumator de resurse, ci ca un contributor real la economia naţională.

Ministrul a susţinut că soluţia nu este doar majorarea arbitrară a bugetelor, ci o regândire a modului în care este calculată şi recunoscută contribuţia culturii la dezvoltarea economică şi socială a României. „Cultura trebuie să aibă partea ei din economia naţională, dar pentru asta trebuie să vedem care e acea parte care i se cuvine şi cum se calculează acea parte care i se cuvine. Nu este imposibil de văzut”, a spus Andras Istvan Demeter. El a pledat pentru ieşirea instituţiilor culturale din ceea ce a numit „bula” sau „ghetoul” administrativ în care funcţionează, insistând asupra necesităţii de a pune „toată contribuţia culturii pe masa economiei naţionale”. În opinia sa, abia după cuantificarea clară a acestei contribuţii se poate discuta legitim despre un mecanism prin care o cotă parte din valoarea creată să se întoarcă, în mod predictibil, către sectorul cultural.

Prezent la Botoşani cu ocazia Zilelor Eminescu, ministrul Culturii a participat la o masă rotundă organizată la Memorialul Ipoteşti, cu tema „Educaţia culturală în Barometrul de Consum Cultural 2024”. Discuţiile au vizat rolul educaţiei culturale în formarea publicului şi în creşterea consumului de cultură, într-un context în care datele statistice indică dezechilibre majore între accesul la cultură şi nivelul de finanţare. De asemenea, Andras Istvan Demeter a luat parte la o dezbatere dedicată diplomaţiei culturale, subliniind importanţa promovării culturii româneşti în plan internaţional ca instrument de imagine, dialog şi influenţă. Declaraţiile făcute de ministru readuc în prim-plan o dezbatere veche, dar încă nerezolvată, privind locul culturii în priorităţile bugetare ale statului şi necesitatea unei politici publice coerente care să depăşească logica subfinanţării cronice.