Parlamentul European a adoptat un pachet de propuneri pentru susţinerea democraţiei în faţa ingerinţelor străine

Parlamentul European a adoptat marţi, cu 420 de voturi pentru, 220 împotrivă şi 26 de abţineri, un raport cu recomandări concrete prin care Uniunea Europeană îşi apără instituţiile democratice în faţa ingerinţelor străine şi a dezinformării, informează agenţia de presă Agerpres. Eurodeputaţii avertizează că atacurile hibride reprezintă o agresiune directă asupra proiectului european, iar cetăţenii devin principalele victime ale acestor acţiuni ostile, notează sursa citată.

Comisia specială a forului comunitar, înfiinţată în decembrie 2024, a analizat acţiunile de manipulare a informaţiilor şi campaniile coordonate de propagandă din afara blocului comunitar, arată datele menţionate. Statele membre acţionează fragmentat şi nu oferă un răspuns eficient pe cont propriu, motiv pentru care eurodeputaţii susţin înfiinţarea unui Centru european pentru rezilienţa democratică, transmite Agerpres. Noua structură funcţionează ca pol independent de excelenţă pentru combaterea dezinformării, regrupează iniţiativele europene existente, dispune de un buget propriu şi presupune participarea obligatorie a tuturor statelor membre sub control parlamentar, indică sursa citată.

Rusia declanşează atacuri hibride repetate împotriva infrastructurii critice prin atacuri cibernetice, sabotaj fizic, incendieri intenţionate, spionaj şi bruierea semnalelor, în timp ce acţiuni ostile similare provin din Belarus, China, Iran şi Coreea de Nord, precizează Agerpres. Deputaţii europeni solicită sancţiuni extinse împotriva celor care susţin dezinformarea sau eludează măsurile punitive existente, transmite instituţia. Raportul condamnă lista neagră instituită de autorităţile de la Moscova împotriva oficialilor, jurnaliştilor şi deputaţilor comunitari, măsură catalogată drept o armă de război hibrid, conform sursei menţionate.

Parlamentul cere aplicarea riguroasă a normelor digitale în vigoare, precum Regulamentul privind serviciile digitale şi Regulamentul privind inteligenţa artificială, fără adoptarea unor legi noi, notează Agerpres. Platformele online poartă răspunderea pentru oprirea ingerinţelor electorale prin conturi automate şi asigură protecţia discursului public democratic, deoarece libertatea de exprimare apără oamenii, nu maşinile, arată datele transmise. Totodată, legislatorii cer reducerea dependenţei faţă de giganţii tehnologici americani şi producătorii chinezi de hardware prin strategia economică „să cumpărăm produse europene” şi prin diversificarea surselor de materii prime critice, transmite sursa citată.

Infrastructura electorală trece în categoria obiectivelor critice pentru prevenirea finanţărilor prin interpuşi, iar donaţiile politice prin criptomonede se supun verificării stricte a identităţii finanţatorilor, indică datele prezentate. Măsurile vizează combaterea conţinutului manipulat de tip deepfake, asigurarea protecţiei femeilor în campanii şi stoparea folosirii migraţiei ca instrument de presiune politică, arată Agerpres. De asemenea, eurodeputaţii cer fonduri pe termen lung pentru libertatea presei, combaterea programelor de spionaj ilegal, o aplicaţie comună de alertă în situaţii de urgenţă şi instituirea datei de 24 februarie drept „Zi Europeană a Pregătirii”, informează agenţia de presă Agerpres.