Partidele politice europene ascund numele donatorilor pentru 70% din finanţările primite

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică / 31 mai

Partidele politice europene ascund numele donatorilor pentru 70% din finanţările primite

English Version

Partidele politice din Uniunea Europeană au primit în perioada 2019-2022 donaţii financiare de 941 milioane euro, dar pentru 664 milioane euro din suma respectivă datele privind sponsorii sunt netransparente, arată rezultatele finale ale investigaţiei internaţionale, publicată ieri de site-ul Follow the Money. Lipsa de transparenţă este cea mai mare în ţările puternice din vestul Europei, cum ar fi Germania şi Franţa, ţările membre UE din Europa Centrală şi de Est fiind mult mai transparente cu privire la identitatea sponsorilor partidelor politice, mai arată sursa citată.

Investigaţia internaţională coordonată de Follow the Money a analizat veniturile financiare pentru 231 de partide politice care au şanse să trimită cel puţin un deputat în Parlamentul European la alegerile din 6-9 iunie 2024. Cele 231 de partide politice analizate în cele 27 de state membre UE au primit 941 milioane euro cu titlu de donaţii între 2019 şi 2022. Din această sumă, pentru 664 milioane euro (70% din totalul donaţiilor) nu este clar cine a trimis banii, deoarece numele sponsorilor nu sunt publice.

Pe primul loc în privinţa netransparenţei informaţiilor privind sponsorii financiari se află partidele din Germania unde ancheta jurnalistică a constatat că 78% din donaţii sunt anonime. Lipsa de transparenţă este izbitoare în Germania, atât timp cât, din 2019 până în 2022, partidele din ţara respectivă au primit 641 milioane de euro în donaţii. Din această sumă, 495 milioane euro au donatori secreţi sau anonimi. Pentru cele 641 milioane euro rapoartele financiare anuale ale tuturor partidelor arată că 329 milioane euro provin de la companii şi cetăţeni privaţi, iar 312 milioane euro de la politicieni. Cu toate acestea, este imposibil de stabilit cât din cele 495 milioane euro cu origine nedeterminată provine de la un politician aparţinând unui partid, sau persoanelor fizice şi companiilor, deoarece în evidenţa donaţiilor individuale nu este clar dacă o plată este o donaţie sau contribuţia unui politician.

De exemplu, partidul populist de dreapta Alternative fur Deutschland a raportat că a primit 6,4 milioane euro donaţii în 2022, dar în evidenţele publice apar numele unor donatori care au finanţat doar 1,3 milioane euro din suma primită, ceea ce arată o lipsă de informaţii pentru restul de 5,1 milioane euro, adică 80% din donaţiile financiare primite.

Sursa citată arată că la fel statul lucrurile în Franţa şi Belgia, unde nici un singur nume al donatorilor nu este făcut public. Situaţia din Franţa este explicată de autoritatea naţională pentru auditarea conturilor partidelor politice prin regulamentul GDPR.

"Informaţiile referitoare la identitatea unei persoane care face o donaţie financiară în beneficiul unui partid politic sunt de natură să dezvăluie opiniile sale politice. Dezvăluirea numelui unui donator ar încălca prin urmare, confidenţialitatea vieţii sale private",se arată într-un e-mail transmis de autoritatea franceză sursei citate.

Acest lucru înseamnă că practic cetăţenii francezi nu ştiu cine se află în spatele celor 47 milioane euro care s-au dus la 11 partide naţionale în decurs de patru ani (2019-2022), iar această cifră este doar vârful aisbergului, deoarece multe partide mici regionale şi locale primesc o mulţime de donaţii,suma totală a donaţiilor anonime din Franţa fiind în realitate de trei ori mai mare, potrivit datelor guvernamentale citate de Follow the Money.

Un alt stat netransparent privind donaţiile financiare acordate partidelor politice este Spania, potrivit investigaţiei internaţionale condusă de sursa citată. Numele donatorilor sunt publicate doar dacă donaţia individuală depăşeşte 25.000 euro, numai că auditorii şi partidele politice spaniole au confirmat colectivului de jurnalişti că nu a mai fost făcută nicio donaţie peste acest prag din anul 2015, existând chiar o lacună pentru ocolirea acestei reguli, lacună care arată că pentru persoanele afiliate unui partid politic care donează peste 25.000 euro, nu se aplică regula privind transparenţa donaţiei. De aceea, mulţi lideri politici şi membri ori simpatizanţi ai partidelor politice spaniole donează milioane de euro pentru formaţiunile respective, păstrându-şi anonimatul. Sursa citată arată că PSOE, partidul social-democrat condus de premierul Pedro Sanchez, adună anuale peste 11 milioane euro numai din sponsorizări financiare, fără a dezvălui numele donatorilor reali.

În schimb, ţările din centrul şi estul Europei au o transparenţă foarte ridicată cu privire la finanţarea partidelor politice, mai arată Follow the Money, ţările baltice fiind în topul acestei transparenţe. De exemplu, în Estonia numele celor aproape 50.000 de membri ai celor 13 partide ale ţării şi cotizaţiile lunare pe care le plătesc sunt făcute publice. Donaţiile sunt publice, indiferent că sunt de milioane euro, sute de mii euro, zecii de mii euro sau 2 euro. Listele cu numele donatorilor şi sumele date sunt publicate trimestrial.

Sursa citată arată că situaţia este similară în majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est, unde anual toate donaţiile şi donatorii lor sunt publicate, chiar dacă sunt adesea îngropate adânc în rapoartele financiare şi scanate în diferite poziţii. Numai că membrii echipei de investigaţie arată că transparenţa din ţările respective nu este echivalentă cu lipsa unor probleme legate de traficul de influenţă a donatorilor bogaţi sau de plăţile făcute în schimbul favorurilor ori utilizarea abuzivă a fondurilor donate.

În acest sens, este prezentat exemplul negativ al lui Mircea Drăghici, fost trezorier al PSD, care a fost condamnat la doi ani de închisoare, după ce a recunoscut că a folosit o parte din subvenţiile publice pentru achiziţionarea unor bunuri mobile şi imobile în folosul propriu.

Drăghici a folosit fondurile publice primite de partidul său pentru a plăti vacanţe de lux în Bali, Singapore, Emirate sau Republica Dominicană pentru familia şi vecinii săi.

De aceea, sursa citată arată că la nivel european încrederea în politicieni şi partidele politice este scăzută, cetăţenii clasând partidele politice ca fiind cele mai susceptibile de corupţie, cu mult înaintea companiilor private, instituţiilor financiare şi sectorului public. Potrivit Eurobarometrului privind atitudinile cetăţenilor faţă de corupţie în UE în anul 2023, 6 din 10 cetăţeni europeni cred că fenomenul corupţiei este larg răspândit în rândul partidelor politice. La acest rezultat negativ contribuie şi lipsa de supraveghere şi transparenţă în ceea ce priveşte finanţarea partidelor politice din statele membre UE.

Investigaţia citată a fost realizată de un consorţiu european de jurnalişti care au colectat şi analizat 1.200 de rapoarte financiare şi aproximativ 500.000 de donaţii individuale, aruncând o lumină asupra veniturilor financiare ale partidelor politice. Analizele au fost efectuate în cele 27 de state ale Uniunii Europene.

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. Eu nu am vazut ca sunt ascunsi donatorii!!!

    Ii vezi in accesari de contracte cu "primariile/statul"... sau care se pregatesc la urmatoarele schimbari... 

    s c c r e t 

    Actulaii sefi UE au stapinii lor,

    nu este nici un secret,coruptia e in floare  

    1. Reptilieni.

Comanda carte
APA NOVA
e-infra.ro
eximbank.ro
fngcimm.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

14 Iun. 2024
Euro (EUR)Euro4.9771
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6576
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2114
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9174
Gram de aur (XAU)Gram de aur347.5083

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
roenergy.eu
rommedica.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb