Percheziţii la extrema dreaptă europeană

Cele mai importante partide suveraniste din Europa, care au făcut parte în perioada 2019-2024 din grupul politic Identitate şi Democraţie (Identity and Democracy - ID), sunt acuzate de Parchetul European de deturnarea a 4,3 milioane euro din fondurile europene, iar procurorii au efectuat zilele trecute mai multe percheziţii la sediul formaţiunilor politice respective din Franţa, Belgia, Italia şi Spania, potrivit informaţiilor publicate de site-ul France 24, Reuters şi Politico.

Ancheta vizează modul în care au fost utilizate fondurile europene alocate grupului parlamentar ID în perioada 2019-2024, înainte ca acesta să fie desfiinţat în urma alegerilor europene din iunie 2024 şi înlocuit de noul grup „Patrioţi pentru Europa” (Patriots for Europe). Potrivit comunicatului EPPO, procurorii desfăşoară măsuri de investigare în mai multe state europene în cadrul unei anchete aflate în desfăşurare privind utilizarea fondurilor UE de către fostul grup politic din Parlamentul European. Deşi instituţia nu a oferit detalii privind persoanele sau organizaţiile vizate, invocând confidenţialitatea procedurilor, amploarea operaţiunii indică faptul că ancheta a intrat într-o etapă semnificativă.

Printre formaţiunile care au alcătuit grupul Identitate şi Democraţie s-au numărat partidul francez Rassemblement National (RN), formaţiunea politică a lui Marine Le Pen, condus în prezent de Jordan Bardella, Liga (Lega) din Italia şi Alternativa pentru Germania (AfD), alături de alte partide eurosceptice şi naţionaliste din Uniunea Europeană. Grupul ID a reprezentat, până la alegerile europene din 2024, principalul pol al extremei drepte în Parlamentul European, promovând politici împotriva imigraţiei, o integrare europeană limitată şi o consolidare a suveranităţii naţionale.

Suspiciunile procurorilor europeni pornesc de la un proiect de raport de audit al Parlamentului European, ale cărui concluzii au fost dezvăluite anul trecut de publicaţiile Le Monde, Die Zeit şi Kontraste. Potrivit documentului, peste 4,3 milioane de euro din fondurile europene alocate grupului ID ar fi fost cheltuite în mod necorespunzător între 2019 şi 2024. Raportul ar indica existenţa unor contracte fictive pentru prestări de servicii, proceduri de achiziţii care nu ar fi respectat regulile europene privind concurenţa şi transparenţa, precum şi transferuri financiare către organizaţii fără activitate parlamentară, dar apropiate unor lideri ai extremei drepte europene, inclusiv ai formaţiunii conduse de Marine Le Pen. În acest moment însă, niciun politician sau funcţionar nu a fost pus oficial sub acuzare, iar toate persoanele implicate beneficiază de prezumţia de nevinovăţie.

Ancheta formală a EPPO a fost deschisă încă din iulie 2025, după apariţia informaţiilor privind presupusa utilizare necorespunzătoare a celor 4,3 milioane de euro. Percheziţiile desfăşurate acum reprezintă primul pas vizibil al unei investigaţii care, timp de aproape un an, s-a desfăşurat în mare parte în afara atenţiei publice.

Jordan Bardella a reacţionat imediat după declanşarea operaţiunii. Liderul Rassemblement National şi, în prezent, preşedintele grupului Patrioţi pentru Europa din Parlamentul European, a anunţat pe platforma X că au avut loc percheziţii la sediile şi locuinţele unor furnizori de servicii de comunicare care au colaborat cu partidul său. El nu a confirmat existenţa unor descinderi la sediile RN, dar a susţinut că acţiunea autorităţilor reprezintă „o nouă operaţiune de hărţuire din partea administraţiei Parlamentului European”.

„Cred că nimeni nu se lasă păcălit de un asemenea tip de operaţiune”, a declarat Bardella într-o conferinţă de presă susţinută la Strasbourg, reiterând poziţia exprimată încă din 2025, când calificase deschiderea anchetei drept o acţiune politică îndreptată împotriva partidului său.

Poziţia este însă respinsă implicit de structura instituţională a investigaţiei. Parchetul European este o instituţie independentă a Uniunii Europene, creată tocmai pentru investigarea fraudelor care afectează bugetul european şi cooperează cu autorităţile judiciare din statele membre, fără a se afla în subordinea Parlamentului European.

Fostul secretar general al grupului Identitate şi Democraţie, Philip Claeys, a negat la rândul său existenţa unor nereguli. El a declarat anterior pentru presa franceză că toate plăţile efectuate în ultimii cinci ani au fost facturate corespunzător, justificate şi verificate, susţinând că activitatea financiară a grupului s-a desfăşurat în conformitate cu regulile Parlamentului European.

Momentul ales pentru desfăşurarea percheziţiilor are însă o puternică încărcătură politică. Rassemblement National traversează cea mai favorabilă perioadă electorală din istoria sa. Majoritatea sondajelor de opinie indică faptul că formaţiunea ar câştiga detaşat primul tur al alegerilor prezidenţiale franceze din 2027, după ani în care extrema dreaptă şi-a consolidat constant sprijinul electoral. Totuşi, candidatura favoritului tradiţional al partidului, Marine Le Pen, este ameninţată de un alt dosar privind presupusa utilizare frauduloasă a fondurilor Parlamentului European în perioada 2004-2016, prin angajarea fictivă a unor asistenţi parlamentari. În acel caz, o instanţă din Paris a decis condamnarea sa şi interzicerea exercitării unor funcţii publice timp de cinci ani, hotărâre atacată cu apel. Dacă instanţa de apel va confirma sancţiunea, Marine Le Pen nu va putea candida la preşedinţie, iar Jordan Bardella ar deveni candidatul natural al RN.

Prin urmare, noua investigaţie privind fondurile grupului Identitate şi Democraţie apare într-un moment de maximă sensibilitate pentru extrema dreaptă franceză, chiar dacă cele două dosare sunt complet distincte şi privesc perioade diferite. Primul se referă la presupuse angajări fictive ale unor asistenţi parlamentari între 2004 şi 2016, în timp ce ancheta actuală analizează modul în care au fost cheltuite fondurile grupului parlamentar ID între 2019 şi 2024.

Dacă suspiciunile formulate de auditorii Parlamentului European vor fi confirmate în urma anchetei EPPO, cazul ar putea deveni una dintre cele mai importante investigaţii privind finanţarea grupurilor politice europene din ultimii ani. În schimb, dacă acuzaţiile nu vor putea fi probate, liderii extremei drepte vor folosi probabil dosarul pentru a-şi întări discursul potrivit căruia instituţiile europene încearcă să împiedice ascensiunea partidelor suveraniste.