Portofoliul anti-inflaţie: Soluţii de investiţii inteligente când preţurile cresc

Creşterea accelerată a preţurilor continuă să apese pe bugetele românilor, într-un context în care inflaţia rămâne peste nivelurile considerate sănătoase, iar dobânzile bancare tradiţionale nu reuşesc să ţină pasul, conform unui comunicat de presă emis redacţiei, de la care relatăm cele ce urmează.

Tot mai mulţi economisesc, dar tot mai puţini reuşesc să-şi protejeze cu adevărat banii, pentru că menţinerea sumelor în conturi curente sau depozite pe termen scurt nu mai reprezintă o soluţie eficientă.

Conform specialiştilor din domeniul bancar, investitorii trebuie să se orienteze către un portofoliu echilibrat, în care randamentul, riscul şi lichiditatea sunt atent dozate. Accentul cade pe diversificare şi disciplină financiară - două elemente-cheie în perioade inflaţioniste.

O structură echilibrată poate arăta astfel: 40% imobiliare, 30% acţiuni, 10% aur şi 20% obligaţiuni. Distribuţia nu este fixă, dar oferă un punct de pornire pentru un portofoliu diversificat, capabil să protejeze capitalul în contextul actual.

„În perioade inflaţioniste, primul obiectiv nu este să te îmbogăţeşti, ci să nu pierzi din valoarea banilor. Randamentul net trebuie să fie peste rata inflaţiei - acesta este criteriul fundamental al oricărui investitor responsabil”, a afirmat Claudiu Trandafir, expert bancar.

Este esenţial ca banii să nu fie plasaţi într-o singură direcţie. Titlurile de stat rămân o soluţie preferată pentru românii care caută siguranţă şi predictibilitate. Fondurile de investiţii şi ETF-urile oferă acces rapid la pieţele globale şi sunt potrivite pentru cei care îşi doresc un portofoliu diversificat fără efortul gestionării individuale. Acţiunile şi imobiliarele pot genera randamente superioare, dar vin cu riscuri pe măsură şi necesită atenţie suplimentară.

„Imobiliarele sunt o protecţie naturală împotriva inflaţiei - atât valoarea proprietăţii, cât şi chiria tind să crească în timp. Totuşi, acest tip de investiţie vine cu un risc important: lichiditatea redusă. Nu poţi transforma o proprietate în bani rapid, iar costurile de întreţinere şi taxele trebuie luate în calcul”, a explicat Trandafir.

Experţii atrag atenţia că nicio investiţie nu este universal potrivită. Strategia trebuie adaptată la nevoile fiecăruia, la orizontul de timp şi la toleranţa la risc.

„Înainte de a investi, întreabă-te când vei avea nevoie de bani. Dacă ai nevoie de ei în 1-3 ani, evită activele volatile. Riscul nu este unul absolut - este personal. Un investitor trebuie să îşi cunoască foarte bine limitele înainte de a lua o decizie”, adaugă specialistul bancar.

În zona materiilor prime - aur, argint, petrol sau metale industriale - preţurile sunt puternic influenţate de evenimente geopolitice şi de dinamica cererii globale. Aurul, de exemplu, este un excelent mijloc de protecţie, dar nu produce venit, ceea ce îl face potrivit doar ca parte a unei strategii mai ample.

Acţiunile aduc un potenţial ridicat de câştig, însă pot fi afectate sever în perioade de criză majoră. Titlurile de stat oferă siguranţă, dar există riscul ca dobânzile lor să nu acopere inflaţia. Depozitele bancare, deşi sigure, au în prezent randamente reale negative. În cazul fondurilor de indici (ETF-uri), acestea pot compensa inflaţia, însă expun investitorii la riscul valutar şi la scăderile pieţelor internaţionale.

Un aspect ignorat adesea este cel al costurilor. Pe termen lung, comisioanele mari pot eroda semnificativ câştigul unui portofoliu.

„Comisioanele pot părea detalii, dar pot reduce considerabil randamentul. Alege instrumente cu costuri mici şi urmăreşte întotdeauna randamentul net, nu cel brut. Diferenţa se vede în timp”, subliniază Trandafir.

Perioadele de incertitudine aduc şi o creştere a proiectelor speculative promovate în social media. Criptomonede obscure, acţiuni ultra-volatile sau scheme care promit câştiguri „garantate” pot transforma rapid economiile într-o pierdere.