Prelungirea armistiţiului SUA-Iran sugerează înfrângerea lui Trump; reacţie slabă a pieţelor

Anunţul lui Donald Trump potrivit căruia armistiţiul cu Iranul va fi menţinut pentru continuarea negocierilor a atenuat îngrijorările că Statele Unite ar fi pe punctul de a relua loviturile, însă investitorii au reacţionat în mare parte cu indiferenţă, conform presei internaţionale.

Acţiunile europene aveau o uşoară scădere ieri, la ora 17:30, indicele Stoxx 600 fiind în depreciere cu 0,19%, în vreme ce în Statele Unite acţiunile erau în creştere, indicele S&P 500 apreciindu-se cu 0,81%, după o oră de la deschiderea sesiunii bursiere, în condiţiile în care raportările financiare pozitive ale companiilor au susţinut sentimentul pieţei, conform CNBC.

Petrolul Brent avea o creştere de 1,44%, la 101,9 dolari pe baril, sortimentul West Texas Intermediate, referinţa pieţei americane, se aprecia cu 1,41%, până la 95,3 dolari pe baril, în vreme ce aurul era în creştere cu 0,3%, la 4.734 de dolari pe uncie.

Brian Stutland, director de investiţii la Equity Armor Investments, a spus la CNBC: ”Piaţa încearcă să privească dincolo de ceea ce se întâmplă în Iran şi să considere că situaţia se va rezolva treptat de la sine. Poate dura ceva timp, dar ne apropiem din ce în ce mai mult de final decât de început - iar acum este momentul să mergem mai departe”.

Preşedintele american Donald Trump a prelungit armistiţiul de două săptămâni al Statelor Unite cu Iranul, afirmând că extinderea este justificată de faptul că guvernul de la Teheran este ”serios fragmentat”. Trump a declarat că armistiţiul, despre care spusese anterior că urma să se încheie miercuri, va continua până când liderii şi reprezentanţii Iranului vor prezenta o ”propunere unificată” pentru a pune capăt războiului cu SUA şi Israelul, scrie publicaţia menţionată.

Pe de altă parte, un consilier al preşedintelui parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a calificat extinderea armistiţiului de către Trump drept ”o manevră pentru a câştiga timp” în vederea unui atac surpriză. Acesta a mai afirmat, într-o postare pe o reţea socială, că blocada continuă a porturilor iraniene de către Marina SUA ”nu este diferită de un bombardament şi trebuie întâmpinată cu un răspuns militar”, mai notează publicaţia menţionată, ce preia Reuters.

Marina Iranului a anunţat ieri că a capturat două portcontainere în Strâmtoarea Hormuz, vitală din punct de vedere strategic pentru transportul unor materii prime. Anunţul a venit după ce autorităţile maritime din Regatul Unit au declarat că două nave au fost atacate în Strâmtoarea Hormuz, iar presa iraniană a relatat că o a treia navă ar fi fost vizată de armata ţării, conform CNBC.

• Revenirea la fundamente

Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă şi, atât timp cât situaţia persistă oferta de petrol va fi în continuare limitată sever, accentuând presiunile inflaţioniste şi afectând negativ perspectivele de creştere la nivel global, scrie CNBC.

Însă pieţele globale de acţiuni au revenit deja la nivelurile anterioare războiului, indicele MSCI World Index tranzacţionându-se ieri la aproape 2% peste nivelul din 2 martie - prima şedinţă ulterioară declanşării ostilităţilor - în contextul în care investitori s-au grăbit să îşi închidă poziţiile de acoperire împotriva riscurilor geopolitice, chiar dacă conflictul rămâne nerezolvat, mai scrie publicaţia menţionată.

”Pieţele consideră că cele mai nefavorabile scenarii ale acestui război sunt, probabil, depăşite”, a declarat Ray Farris, economist-şef la Eastspring Investments, în condiţiile în care investitorii se aşteaptă ca Donald Trump să găsească o modalitate de a prelungi armistiţiul.

”Ceea ce facem acum este să eliminăm toate acele scenarii extrem de nefavorabile, de tipul petrolului la 200 de dolari pe baril, readucând aşteptările privind variaţiile preţurilor la niveluri mai normale şi reorientând atenţia către rezultate (n.r. ale companiilor)”, a adăugat Farris.

Grace Peters, coordonator al strategiei globale de investiţii la JP Morgan Private Bank, consideră că investitorii ”revin la analiza fundamentelor” şi că ”pragul pentru a reacţiona din nou la conflict” a fost ridicat.

”Evident că avem acest factor declanşator reprezentat de sezonul raportărilor financiare”, a adăugat aceasta, subliniind că firmele urmează să îşi publice rezultate într-un context în care raportul preţ/câştig (P/E) al indicelui S&P 500 a coborât sub media ultimilor cinci ani.

”Această combinaţie între evaluările atractive şi sezonul raportărilor, ca factor declanşator, susţine în mod clar creşterea pieţei. Vedem în mod repetat acelaşi tipar în context geopolitic: evenimentele punctuale nu au, de regulă, un impact semnificativ asupra pieţelor, iar revenirea este, în general, rapidă”, a spus Grace Peters, citat de CNBC.

• Epuizarea stocurilor

Perspectivele pentru continuarea negocierilor de pace rămân incerte, în condiţiile în care o vizită planificată a vicepreşedintelui JD Vance în Pakistan, pentru o a doua rundă de discuţii cu oficiali iranieni, a fost amânată, după ce negociatorii de la Teheran ar fi refuzat să participe, mai notează publicaţia menţionată.

”Prelungirea armistiţiului sugerează că riscul ca luptele să provoace daune semnificative infrastructurii energetice nu este în creştere. Dar, în sens negativ, cu cât această (n.r. perturbare) durează mai mult, cu atât stocurile globale se diminuează. Nu poţi reduce stocurile la nesfârşit”, a spus Daan Struyven, co-director pentru cercetare globală în domeniul materiilor prime la Goldman Sachs.

”Este un şoc asupra pieţei materiilor prime, destul de amplu şi foarte intens - iar problema pentru factorii de decizie este că nu controlează pe deplin durata acestuia”, a adăugat Struyven, estimând că este posibil ca preţul ţiţeiului Brent să se situeze în jurul a 80 de dolari pe baril până la sfârşitul anului, cu circa 20 de dolari peste nivelul estimat în absenţa şocului din Hormuz, conform CNBC.