Prognoze îmbunătăţite privind creşterea economică, în 2014 şi 2015

Ziarul BURSA #Macroeconomie / 6 mai 2014

Prognoze îmbunătăţite privind creşterea economică, în 2014 şi 2015

Consumatorii nu anticipează însă o ameliorare a situaţiei lor economice în 2014

Comisia Europeană (CE) a îmbunătăţit ieri, din nou, previziunile privind creşterea economică a României în 2014 şi 2015, estimate acum la 2,5% în 2014 şi 2,6% în 2015, faţă de de 2,3% şi respectiv 2,5%, cât estimase la momentul prezentării previziunilor de iarnă, în februarie.

Este pentru a doua oară consecutiv când executivul comunitar face acest lucru, după ce în februarie, la prezentarea previziunilor de iarnă, a revizuit în sus estimările de creştere economică, prognozate în toamna lui 2013 la 2,1% în 2014 şi 2,4% în 2015.

Economia României a depăşit aşteptările şi a avut o creştere de 3,5% în 2013, aceasta fiind determinată de randamentul industrial robust şi de recolta abundentă care a alimentat exporturile, se menţionează în documentul de prezentare a Previziunilor economice de primăvară, potrivit Agerpres. Creşterea ar urma să încetinească în următorii doi ani, apreciază CE în previziunile economice de primăvară, dar va rămâne solidă, fiind estimată la 2,5% în 2014 şi 2,6% în 2015.

Reformele structurale, precum liberalizarea pieţelor energiei şi noul Cod al muncii, încep să-şi arate roadele, mai precizează prognoza. De asemenea, cererea internă ar urma să depăşească gradual exporturile ca principal motor al creşterii, notează CE în capitolul referitor la România din previziunile de primăvară.

Investiţiile ar urma să ia din nou avânt în acest an, susţinute de o mai bună absorbţie a fondurilor UE pe măsură ce unele proiecte de infrastructuri majore avansează. Consumul privat ar urma să crească moderat pe măsură ce se ameliorează şi încrederea consumatorilor şi venitul disponibil creşte pe baza unei majorări reale a salariilor.

În 2013, balanţa comercială în bunuri şi servicii s-a îmbunătăţit semnificativ, pe măsură ce exporturile au crescut puternic iar creşterea importurilor a rămas slabă. Contribuţia exporturilor nete la creştere urmează însă să se atenueze puternic în 2014 şi să devină negativă în 2015.

CE revizuieşte în creştere estimarea privind inflaţia medie anuală din România în 2014, de la 2,4% la 2,5%, şi în scădere pe cea pentru 2015, de la 3,4% la 3,3%. Scăderea inflaţiei a fost semnificativă în a doua jumătate a lui 2013, ca urmare a unei scăderi a preţurilor la alimente datorită recoltei agricole bune şi a reducerii TVA la pâine şi făină şi la alte produse de bază.

Inflaţia medie anuală ar urma să scadă până la 2,5% în 2014 în contextul unor minime istorice în prima jumătate a anului, tot datorită scăderii preţurilor la alimente, dar şi a unei creşteri în a doua jumătate a anului, şi a resimţirii efectului aplicării unei accize mărite la combustibil începând cu 1 aprilie 2014. Pe măsură ce cererea internă îşi va reveni, inflaţia medie anuală ar urma să ajungă de 3,3% în 2015.

În februarie, când au fost prezentate previziunile economice de iarnă, CE estima că inflaţia medie anuală în România va descreşte de la 3,2% în 2013, la 2,4% în 2014, urcând apoi la 3,4% în 2015.

Nivelul estimat al inflaţiei în noiembrie anul trecut era de 2,5% pentru 2014 şi 3,4% în 2015, ceea ce înseamnă că executivul comunitar a revizuit în scădere prognoza privind inflaţia din România pentru 2014 în februarie, dar acum aceasta a revenit la acelaşi nivel.

Riscurile la adresa creşterii economice din România includ efectele unui proces mai rapid de deleveraging din partea instituţiilor financiare şi a gospodăriilor şi un potenţial efect negativ al recoltei de cereale record din 2013 şi a performanţei industriale solide. Pe de altă parte, creşterea ar putea fi favorizată de o creştere a investiţiilor indusă de o absorbţie mai bună decât era prevăzută a fondurilor UE.

În ciuda creşterii economice robuste din 2013, rata şomajului a crescut la 7,3%, iar numărul total al angajaţilor a scăzut, în principal din cauza scăderii numărului de persoane care activează în regim independent. În 2014 şi 2015, măsurile politice, în special cele îndreptate spre combaterea şomajului în rândul tinerilor, ar trebui să-şi arate roadele, notează CE. Rata şomajului ar urma să scadă la 7,2 şi respectiv 7,1% în 2014 şi 2015.

Totuşi, în ciuda unui declin continuu în vârsta populaţiei active, forţa de muncă ar urma să crească din nou pe fondul reducerii uşoare a ratei şomajului. Pe de altă parte, muncitorii individuali ar urma să resimtă moderat în venituri creşterea din 2014 şi 2015, în ciuda unei majorări semnificative a salariului minim în acest an. Spre deosebire de 2013, salariile din sectorul privat ar urma să crească mai repede decât cele din sectorul public până în 2015.

Deficitul bugetar a fost redus de la 3% în 2012, la 2,3% din PIB în 2013. Pentru 2014, deficitul bugetar este prognozat la 2,2% din PIB. În ceea ce priveşte cheltuielile, proiecţia ţine cont de indexarea pensiilor, de majorarea limitată şi ţintită a salariilor în sectorul public şi de necesitatea creşterii resurselor pentru cofinanţarea proiectelor aprobate de CE.

În 2015, deficitul bugetar ar urma să scadă din nou, până la 1,9% din PIB, pe măsură ce veniturile cresc moderat, pe fondul transformării cererii interne în principalul motor al creşterii.

Datoria publică ar urma să crească de la 38,4% în 2013 la circa 40% în 2014 şi să se stabilizeze la acest nivel în 2015. Riscurile privind proiecţiile bugetare în 2014 şi 2015 sunt legate în principal de controlul cheltuielilor în perioada alegerilor şi de colectarea taxelor, mai notează executivul comunitar.

,,Germenii redresării continuă să rămână extrem de fragili"

Consumatorii români nu anticipează o îmbunătăţire a situaţiei lor economice în 2014, dar aşteptările privind veniturile prezintă o îmbunătăţire minimă, de 0,7 puncte, faţă de decembrie 2013, conform studiului ,,Climatul de consum Europa pentru primul trimestru al lui 2014", realizat de GfK.

În ansamblu, sentimentele consumatorilor români s-au schimbat prea puţin la începutul lui 2014. Nivelul scăzut care a persistat pe parcursul celei mai mari părţi a anului trecut a continuat să domine şi în primul trimestru. Aşteptările privind starea economiei se situează în prezent la -17,2 puncte. În decembrie, cifra a fost -14 puncte, iar cu un an în urmă -13,6 puncte.

"Aşteptările românilor privind venitul prezintă o imagine similară, indicatorul situându-se în prezent la -8,2 puncte. Este vorba de o îmbunătăţire minimă, de 0,7 puncte, faţă de decembrie. În martie 2013, indicatorul era de fapt puţin mai bun, situându-se la -5,4 puncte. Dorinţa de cumpărare a românilor se situează în prezent la -13,8 puncte, ceea ce reprezintă o uşoară creştere, de 1,7 puncte, comparativ cu decembrie. Cu un an în urmă, cifra se situa la -18,3 puncte", relevă studiul menţionat.

Optimismul care a pus, însă, stăpânire pe mulţi consumatori europeni este ca urmare pe deplin justificat, relevă studiul GfK. În aproape toate ţările reprezentate aici, indicatorii legaţi de aşteptările privind starea economiei şi veniturile, precum şi dorinţa de cumpărare, prezintă tendinţe ascendente. În multe ţări, aceşti indicatori au atins niveluri care nu au fost înregistrate de ani de zile. Indicele climatului de consum pentru UE (28 de ţări) este de asemenea în creştere. În martie 2014, indicele climatului de consum se afla la 8,4 puncte, o creştere de 0,8 puncte în primul trimestru al acestui an şi cea mai ridicată valoare înregistrată din aprilie 2008. Exact cu un an în urmă, el se situa la -3,3 puncte.

,,Germenii redresării continuă să rămână extrem de fragili, trebuind încă să fie depăşite tot felul de incertitudini. Franţa şi Italia doresc să renunţe la măsurile de austeritate sistematice şi să înceapă să facă alte datorii pentru a ajuta economia să îşi revină prin investiţii mai mari. Rămâne de văzut ce fel de impact va avea acest lucru asupra rating-ului de credit de pe pieţele financiare şi din compactul fiscal european", se arată în studiul GfK.

Studiul arată că un alt risc îl constituie inflaţia scăzută. Mulţi experţi se tem deja de o perioadă de deflaţie în zona euro - cu alte cuvinte de o scădere a preţurilor, aşa cum s-a înregistrat deja în Spania în luna martie 2014.

Rezultatele sondajului GfK Climatul de consum Europa au la bază un studiu asupra consumatorilor realizat, la comanda Comisiei Europene, în ţările Uniunii Europene. Sunt chestionate lunar aproximativ 40.000 de persoane, reprezentând populaţia adultă din 28 de ţări UE. Pentru sondajul GfK au fost selectate cinci întrebări cu rol decisiv în ceea ce priveşte climatul de consum care au vizat aşteptările privind starea economiei, aşteptările privind preţurile, aşteptările privind veniturile, dorinţa de cumpărare şi înclinaţia de a economisi.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “Securitatea cibernetică”
Avocat Ianul Alexandra
Electromagnetica
BTPay
cautavocat.ro
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

06 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9036
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5570
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9186
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4789
Gram de aur (XAU)Gram de aur274.4439

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro