Proiecte întârziate şi investiţii reduse, hibele României în RePower EU

Ţara noastră se numără printre statele în care implementarea planului REPowerEU este afectată de întârzieri, reduceri de finanţare şi anularea unor proiecte, potrivit raportului întocmit şi publicat astăzi de Curtea de Conturi Europeană (ECA). Toate cele cinci măsuri româneşti incluse în eşantionul auditorilor europeni au înregistrat întârzieri, iar proiectul-pilot pentru instalarea unor panouri solare plutitoare cu o capacitate de 20 MW pe canalele de irigaţii, evaluat iniţial la 17 milioane de euro, a fost anulat şi eliminat din capitolul REPowerEU.

Auditorii au mai constatat că schema de granturi sub formă de vouchere destinată gospodăriilor a fost redusă de la aproape 611 milioane euro la 305 milioane euro, iar investiţia pentru digitalizarea şi modernizarea reţelei naţionale de transport al energiei electrice a fost diminuată de la 56,2 milioane la 51,8 milioane euro. Întârzieri au fost constatate şi în cadrul investiţiei de 460 milioane euro pentru dezvoltarea unor noi capacităţi de producere a energiei regenerabile, precum şi în aplicarea reformei privind utilizarea terenurilor statului ca zone de accelerare a proiectelor energetice.

Raportul ECA mai scoate în evidenţă şi dezechilibrul dintre investiţiile solare şi cele eoliene. Deşi schema românească permitea finanţarea ambelor tehnologii, proiectele solare reprezintă 90% din capacitatea instalată sau aflată în curs de realizare. Până în iunie 2025 nu fusese finalizat niciun proiect eolian. Patru proiecte erau în desfăşurare, dar trei prezentau un risc ridicat de nefinalizare, iar cel mai ambiţios dintre ele, cu o capacitate planificată de 140 Megawaţi (MW), fusese deja anulat.

România dispunea, potrivit situaţiei din octombrie 2025, de o alocare REPowerEU de aproximativ 2,02 miliarde euro, formată din 1,44 miliarde euro sub formă de granturi şi 577 milioane euro sub formă de împrumuturi. Curtea de Conturi Europeană reproşează însă autorităţilor române şi Comisiei Europene slaba corelare dintre Planul naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice şi măsurile finanţate prin capitolul REPowerEU. Auditorii consideră că Executivul european ar fi trebuit să recomande în mod explicit autorităţilor centrale de la Bucureşti o mai bună aliniere a celor două instrumente. În plus, Guvernul nu prezentase până la sfârşitul anului 2025 cel de-al doilea raport intermediar bienal complet privind progresele PNEC, deşi termenul expirase în martie.

• Situaţie dificilă şi pe plan european

Problemele României reflectă dificultăţile întregului plan european, potrivit informaţiilor conţinute în raportul ECA. Din cele aproximativ 300 de miliarde de euro puse teoretic la dispoziţie pentru RePower EU prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, statele membre aveau angajate în aprilie 2026 numai 54,3 miliarde euro, adică 18%. Curtea avertizează că nu există dovezi care să arate că diferenţa va fi acoperită prin investiţii publice naţionale sau prin capital privat.

De aceea, Mihails Kozlovs, membrul Curţii responsabil de acest raport, a declarat: „La patru ani de la lansare, planul REPowerEU bate pasul pe loc, deşi au fost puse la dispoziţie câteva sute de miliarde de euro. Trebuie să tragem învăţămintele corecte acum, având în vedere noile tensiuni geopolitice şi impactul acestora asupra pieţelor energiei. Aceste evoluţii demonstrează cât de important este să accelerăm diversificarea şi să evităm reapariţia unei dependenţe excesive de un singur furnizor. De aceea, solicităm o mobilizare coordonată pentru a da un nou impuls planului”.

Contribuţia planului la energia regenerabilă rămâne, de asemenea, modestă. Comisia Europeană estimează în răspunsurile oferite ECA la raportul de audit că măsurile finanţate prin MRR vor genera cel puţin 20 Gigawaţi (GW), adică mai puţin de o cincime din obiectivul suplimentar iniţial care se ridica la 103 GW. Dintre cele 45 de măsuri pentru surse regenerabile analizate la nivel european, numai 12 aveau ţinte clare şi măsurabile, însumând 1,6 GW. În privinţa interconectărilor transfrontaliere, Curtea a identificat doar trei măsuri în două state, dintre care una a fost ulterior retrasă.

În plus, 18 dintre cele 27 de măsuri verificate în Belgia, Italia, Lituania, Polonia şi România, respectiv 66%, erau întârziate, iar mai mult de jumătate dintre proiectele rămase în planurile revizuite urmau să fie finalizate abia după încheierea MRR. Concluzia auditorilor este că REPowerEU a contribuit la accelerarea anumitor investiţii, dar nu dispune de finanţarea mobilizată, guvernanţa, indicatorii de performanţă şi proiectele transfrontaliere necesare pentru a produce transformarea energetică promisă.