SUA, Japonia, Italia - ţările cu cea mai mare datorie publică pe cap de locuitor

O sumă de ordinul sutelor de mii de dolari este asociată, de obicei, la nivel global, cu un credit ipotecar, un salariu sau un cont de pensii. În două economii majore, aceasta reprezintă şi valoarea datoriei publice pe cap de locuitor, potrivit visualcapitalist.com.

Analiza datoriei pe cap de locuitor transpune cifrele uriaşe din bilanţurile naţionale în termeni mai concreţi. Aceste valori nu reprezintă datorii individuale şi nu indică, prin ele însele, dacă datoria unei ţări este sustenabilă.

Sursa citată a realizat, pe baza datelor furnizate de OCDE, o comparaţie între datoria publică brută pe cap de locuitor în diverse ţări. Cifrele sunt aferente anului 2025 (sau celui mai recent an pentru care există date disponibile) şi sunt exprimate în dolari americani, ajustaţi la paritatea puterii de cumpărare.

• O datorie mai mare pe cap de locuitor nu înseamnă neapărat că o ţară întâmpină dificultăţi în rambursare

Primele zece locuri din clasament sunt ocupate astfel: SUA, Japonia, Italia, Belgia, Franţa, Canada, Grecia, Norvegia, Spania, Austria.

Diferenţele sunt semnificative chiar şi între economii cu un nivel de bogăţie similar. Unele dintre cele mai accentuate contraste apar între marile economii europene. Datoria publică a Italiei, de 94.002 dolari pe cap de locuitor, este aproape dublă faţă de cea a Germaniei (47.619 dolari), în timp ce valoarea de 82.089 dolari înregistrată de Belgia este de aproape două ori mai mare decât cea a Olandei (42.114 dolari).

La nivelul întregului set de date, discrepanţa este şi mai mare: datoria publică a SUA pe cap de locuitor este de aproape zece ori mai mare decât cea a Turciei, care se situează la 11.812 dolari.

Este important de menţionat că o datorie mai mare pe cap de locuitor nu înseamnă neapărat că o ţară întâmpină dificultăţi în a o rambursa. Sustenabilitatea datoriei depinde şi de factori precum dimensiunea economiei, costurile de împrumut, veniturile fiscale şi cererea din partea investitorilor.

• Datoria publică este în continuă creştere

Cifrele ridicate raportate la nivel individual nu sunt statice, notează sursa citată. În ţările OCDE, valoarea obligaţiunilor guvernamentale aflate în circulaţie a atins un nivel record de 61.000 de miliarde de dolari în 2025, în creştere faţă de cele 55.000 de miliarde de dolari înregistrate cu doar un an înainte. Această creştere cu 6.000 de miliarde de dolari depăşeşte producţia economică anuală a oricărei ţări, cu excepţia SUA şi a Chinei. Altfel spus, guvernele statelor OCDE au adăugat datoriei lor sub formă de obligaţiuni o valoare aproximativ egală cu cea a economiei Germaniei, într-un singur an.

Totuşi, datoria pe cap de locuitor este un indicator al dimensiunii, nu un verdict privind sănătatea fiscală. Ţări cu niveluri similare ale datoriei se pot confrunta cu costuri de împrumut şi riscuri de rambursare foarte diferite, în funcţie de creşterea economică, veniturile guvernamentale, ratele dobânzilor şi cererea din partea investitorilor.

• Datoria americană a depăşit 40 trilioane dolari în 2026

Datoria Guvernului SUA a depăşit în luna august 2026, pentru prima dată, pragul de 40 de trilioane de dolari, ca urmare a unei creşteri atât a împrumuturilor legate de sănătate şi securitate socială, cât şi a dobânzilor plătite pentru datorie, potrivit datelor publicate de Departamentul Trezoreriei, citate de AFP.

Aceasta este o creştere mai rapidă decât se anticipase a datoriei guvernamentale, în condiţiile în care Biroul pentru Buget al Congresului estimase anterior că datoria federală va ajunge la aproximativ 39,400 trilioane de dolari până la sfârşitul anului. Creşterea accelerată a datoriei SUA vine în contextul în care îngrijorările legate de inflaţie, în special conflictul din Orientul Mijlociu şi creşterea preţurilor energiei, au dus costurile de împrumut la niveluri nemaiîntâlnite de ani de zile, notează Agerpres.

Datoria SUA s-a dublat de la criza financiară din 2008 şi reprezintă acum aproape 125% din Produsul Intern Brut (PIB).

”Este bine cunoscut faptul că deficitul federal evoluează într-un ritm nesustenabil”, afimră Jessica Riedl, specialist în buget la Brookings Institution, menţionând că, dacă altădată, deficite cuprinse între 3% şi 4% din PIB erau suficiente pentru a îngrijora pieţele financiare, aceste niveluri se apropie acum de 6% până la 7% din PIB.

Preşedintele SUA, Donald Trump, a promis în timpul celor două mandate ale sale că va reduce cheltuielile guvernamentale şi deficitul anual. La rândul său, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a indicat că obiectivul său este să reducă deficitul SUA la 3% din PIB. Cu toate acestea, deficitul s-a mărit în ultimele luni, în special datorită rambursărilor de tarife vamale către întreprinderi, care au fost anulate de Curtea Supremă în februarie. Reducerile de impozite şi cheltuielile militare, în special cele legate de conflictul cu Iranul, au înghiţit, de asemenea, multe miliarde de dolari.

Analiştii sunt de părere, însă, că nu există un raport datorie/PIB care să declanşeze automat o criză. De asemenea, analiştii atrag atenţia că datoria publică, care exclude creanţele unui guvern federal împotriva altuia, este un indicator mai atent urmărit decât datoria totală.

”Dintr-o perspectivă psihologică, însă, acestea sunt reperele care alertează pieţele financiare cu privire la necesitatea de a reexamina datoria în creştere”, conchide Jessica Riedl.