PwC România: Guvernul afirmă că presiunea fiscală ar putea fi redusă, dar deficitul bugetar reprezintă adevărata problemă

Un semnal pentru companii că presiunea fiscală ar putea fi redusă şi că seria de creşteri de taxe s-ar putea încheia în 2026 este transmis de ordonanţa „trenuleţ”, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei. Înjumătăţirea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) din 2026 şi eliminarea acestuia, precum şi a impozitului specific pe cifra de afaceri (ICAS) şi a impozitului pe construcţii speciale (taxa pe stâlp), de anul viitor arată că guvernul vrea să dea un orizont de speranţă mediului de afaceri, este transmis în comunicat.

"Aceste măsuri, deşi sunt prevăzute de ordonanţă, reprezintă deocamdată promisiuni şi modificarea lor pe parcursul anului 2026 nu poate fi exclusă, este transmis în comunicat. Observăm, totuşi, că guvernul înţelege că fiscalitatea mărită este împovărătoare, frânează investiţiile şi, implicit, creşterea economică, este precizat în comunicat. Intenţia sa este sprijinită şi de declaraţia recentă a reprezentanţilor FMI conform căreia măsurile deja luate sunt suficiente pentru consolidarea fiscală şi că, de acum, trebuie doar să fie menţinută direcţia, conform sursei citate. Însă, reducerea deficitului bugetar nu este deloc o misiune uşoară şi, fără majorări de taxe, guvernul are la dispoziţie alte două pârghii: raţionalizarea cheltuielilor şi îmbunătăţirea colectării taxelor”, potrivit comunicatului de presă remis de PwC România.

Experţii companiei arată că, de-a lungul ultimului deceniu, veniturile fiscale, cele din taxe, impozite şi contribuţii de asigurări sociale, au fost în jurul a 25-27% din PIB şi că în această perioadă au fost experimentate atât scăderi, cât şi majorări de taxe. Potrivit sursei citate, pentru a ajunge la venituri fiscale de peste 30% din PIB, este nevoie în primul rând de întărirea administraţiei fiscale, respectiv de o colectare mai bună a taxelor, a informat comunicatul.

Pwc România exemplifică informaţia de mai sus prin execuţia bugetară la 11 luni din 2025, publicată de Ministerul Finanţelor, ce arată că veniturile fiscale (impozite pe venit, profit, TVA, accize, taxe vamale, contribuţii sociale) erau de 25,6% din PIB la finalul lunii noiembrie a anului trecut faţă de 25% din PIB la finalul lui noiembrie 2024, ceea ce înseamnă că majorările de fiscalitate din 2025 au adus un plus de maximum 0,6% din PIB.

Având în vedere că deficitul ar trebui să scadă în 2026 cu alte 2 puncte procentuale din PIB şi că trendul trebuie să continue gradual până la un deficit de 3% din PIB în 2030, este evident că trebuie luate măsuri suplimentare pentru un control mult mai riguros al cheltuielilor publice şi o colectare mai eficientă a taxelor existente, conform PwC România. În acest scop, mediul de afaceri a susţinut în toate discuţiile cu guvernul că există mult loc de îmbunătăţire a activităţii ANAF prin măsuri de digitalizare şi reformă instituţională, potrivit sursei citate. Rapoartele Comisiei Europene privind decalajele de colectare a TVA şi a impozitului pe profit plasează ţara noastră pe primul loc între statele membre, cu pierderi de câte o treime din sumele estimate că ar trebui încasate din cele două taxe, a informat PwC România.

Majorarea fiscalităţii în 2025 era previzibilă ca urmare a deficitului bugetar foarte mare din ultimii ani şi a angajamentelor luate prin PNRR, a relatat comunicatul de presă. În acest sens, analiza Băncii Mondiale, realizată ca parte din reforma cadrului fiscal din PNRR, a generat multe din schimbările implementate în Codul fiscal în ultimii ani, potrivit sursei citate. Suplimentar, au fost adoptate măsuri controversate, precum impozitul minim pe cifra de afaceri, care nu a adus venituri însemnate la buget, dar a bulversat mediul de afaceri, a transmis PwC România. În 2026, reforma cadrului fiscal, prevăzută în PNRR, se încheie, o singură măsură importantă fiind amânată - impozitarea imobilelor la valoarea de piaţă, a informat comunicatul de presă. În schimb reforma administraţiei fiscale ar trebui să continue şi chiar să fie accelerată pentru a sustine o colectare mai eficientă a veniturilor bugetare, mai este precizat în comunicat. Totodată, disciplina bugetară, respectiv controlul mai strict al cheluielilor sunt esenţiale pentru a nu mai avea loc creşteri de taxe, a concluzionat PwC România.