Pieţele financiare nu au avut parte de o minivacanţă liniştită de Paşte, pentru că preşedintele american Donald Trump pare că lansează, frecvent, teste de rezistenţă la stres pentru investitori, odată cu declaraţiile contradictorii privind soarta şefului FED, arată Radu Puiu, analist financiar XTB România, companie de investiţii pe bursele internaţionale.
Confruntat cu noi avertismente din partea pieţelor financiare, a liderilor de afaceri şi a consilierilor de top, preşedintele american a luat săptămâna aceasta măsuri mai blânde în ceea ce priveşte două dintre cele mai frecvente subiectele ale sale: Jerome Powell, preşedintele Rezervei Federale, şi China.
Trump şi-a preluat cel de-al doilea mandat cu o dorinţă fermă de a remodela economia globală. Cu toate acestea, unele dintre hotărârile sale de până acum au părut să se clatine în faţa turbulenţelor de pe piaţa de capital şi a apelurilor lansate de executivii puternici, care se tem că tarifele radicale şi interferenţa cu Rezerva Federală ar putea cauza o recesiune economică. De altfel, liderul de la Casa Albă a declarat recent că nu are intenţia să-l concedieze pe Powell, în ciuda zilelor întregi de critici privind politicile băncii centrale. De asemenea, Trump a spus că el crede că o înţelegere cu Beijingul ar reduce tarifele pe care le-a impus asupra bunurilor chinezeşti, subliniază analistul financiar XTB România.
Miercuri, după un raport conform căruia SUA ar fi dispusă să aplice treptat tarife mai mici Chinei pe o perioadă de cinci ani, Trump a declarat reporterilor că Beijingul "se va descurca bine" odată ce discuţiile se vor încheia. În plus, preşedintele a afirmat că "vom avea o înţelegere corectă cu China".
Pieţele financiare, îngrijorate că soarta lor depinde de retorica lui Trump
În acelaşi timp, Wall Street Journal a raportat că oficialii administraţiei iau în considerare planuri de reducere a tarifelor la importurile din China. Conform propunerilor, tarifele ar putea ajunge între 50% şi 65%, ca urmare a unei abordări diferenţiate care ar presupune taxe de 35% pentru articolele neesenţiale pentru securitatea naţională şi de 100% pentru cele esenţiale. Toate taxele ar fi aplicate treptat, pe parcursul a cinci ani.
Schimbarea de atitudine a lui Trump a mai atenuat îngrijorările investitorilor, care au alimentat o corecţie de săptămâni întregi. Indicele S&P 500 a crescut cu 1,7%, deşi avansul se ridicase la 3,4% pe parcursul sesiunii. Totuşi, această lovitură subliniază faptul că pieţele şi economia sunt supuse retoricii preşedintelui SUA, cum nu s-a mai întâmplat până acum, un semn că ne aşteaptă şi mai multe turbulenţe, punctează Radu Puiu.
Preşedintele american a renunţat la retorica sa agresivă la o zi după întâlnirea cu directorii de la Walmart, Home Depot şi Target, care au declarat că taxele de import ar putea perturba lanţurile de aprovizionare şi ar putea creşte preţurile bunurilor. Avertismentele cu privire la potenţialul de golire a rafturilor magazinelor în câteva săptămâni au părut să rezoneze cu Trump, conform comentariilor. Firea indecisă a preşedintelui Trump este deja cunoscută, ceea ce înseamnă că viziunea s-ar putea schimba din nou, iar oferta iniţiată, care ar putea fi o încercare de a atrage China înapoi la masă, nu s-ar întâmpla fără acţiune în cadrul discuţiilor.
Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a reiterat această precauţie miercuri, afirmând că SUA nu intenţionează să reducă unilateral tarifele şi că un acord comercial complet ar putea dura doi până la trei ani. Remarcile sale au redus o parte din câştigurile anterioare ale acţiunilor.
Când a fost întrebat pe cine consultă preşedintele cu privire la politica tarifară şi comercială, Secretarul Trezoreriei a declarat că Trump "solicită în mod constant opinii" din partea liderilor de afaceri, citând vizita marilor retaileri şi dezvăluind că "cele mai mari trei companii auto germane au fost prezente".
De altfel, Bessent l-a sfătuit recent pe Trump să sublinieze public că nu intenţionează să îl demită pe Powell şi să clarifice în piaţă că el crede în independenţa băncii centrale, potrivit unor surse citate de presa internaţională. Aceste conversaţii au precedat declaraţia preşedintelui, de zilele trecute potrivit cărora nu are "nicio intenţie" de a-l demite pe Powell.
De menţionat este faptul că Powell a declarat că majorările tarifare anunţate au fost mai mari decât se anticipase şi că taxele sunt susceptibile de a genera cel puţin o creştere temporară a inflaţiei. Guvernatorul, alături de alţi oficiali ai Fed, au indicat că sunt dispuşi să menţină ratele dobânzilor stabile, în aşteptarea unor clarificări cu privire la modul în care tarifele sunt "recepţionate" de economie.
Deciziile venite dinspre Casa Albă, test de rezistenţă la stres
În primă fază, perspectivele americanilor privind economia s-au deteriorat pe fondul incertitudinilor generate de tarifele impuse de Trump, iar datele sondajelor arată o creştere a aşteptărilor privind inflaţia. Mulţi analişti au adoptat o viziune mai sumbră asupra perspectivelor economiei americane, reducându-şi previziunile privind creşterea economică şi majorând prognozele privind inflaţia, subliniază Radu Puiu.
Dacă analizăm istoricul pe tema independenţei băncii centrale, există o mulţime de informaţii care sugerează că de fiecare dată când a existat interferenţă politică şi când guvernatorul sau banca centrală şi-au pierdut independenţa, ritmul de creştere al economiei a fost afectat, iar inflaţia a crescut.
Aceste efecte apar în urma faptului că o instituţie centrală lipsită de independenţă nu îşi mai urmăreşte misiunea - în cazul Rezervei Federale, de dublu mandat de obţinere a unei ocupări maxime a forţei de muncă şi a unui ritm stabil de creştere a preţurilor. În astfel de cazuri, banca centrală devine un instrument politic, utilizat pentru obţinerea obiectivelor politice.
Raliul pieţei reprezintă un nou moment de respiro, însă, dacă ne uităm unde a ajuns piaţa, observăm că doar s-a întors la nivelurile anterioare informaţiilor potrivit cărora guvernatorul FED, Jerome Powell, ar putea fi demis. Preşedintele Trump pare că încearcă să realizeze teste de rezistenţă la stres asupra pieţelor financiare, dar, în acelaşi timp, "se joacă" şi cu nervii investitorilor, arată analistul financiar Radu Puiu.