Aliaţii occidentali ai Kievului resping planul de pace propus de SUA în forma sa actuală, care vizează să pună capăt războiului Rusiei în Ucraina, subliniind într-o declaraţie comună, publicată după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg, că proiectul reprezintă o 'bază' pentru discuţii, dar necesită 'eforturi suplimentare', informează Agerpres.
'Proiectul iniţial al planului în 28 de puncte include elemente importante care vor fi esenţiale pentru o pace justă şi durabilă. Prin urmare, consideram că proiectul este o bază care va necesita eforturi suplimentare', au afirmat liderii a 11 ţări şi ai Uniunii Europene, declarându-se în acelaşi timp extrem de 'îngrijoraţi de limitările propuse pentru forţele armate ucrainene, care ar face Ucraina vulnerabilă la viitoare atacuri'.
Ei au reiterat, de asemenea, că sunt 'clari în ceea ce priveşte principiul că graniţele nu trebuie modificate prin forţă'.
Totodată, oficialii au insistat asupra faptului că elementele planului privind UE şi NATO 'necesită consimţământul membrilor UE şi ai NATO'.
Declaraţia este semnată de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, precum şi de şeful statului francez Emmanuel Macron, de preşedintele finlandez Alexander Stubb, cancelarul german Friedrich Merz şi premierii canadian Mark Carney, irlandez Micheal Martin, italian Giorgia Meloni, japonez Sanae Takaichi, olandez Dick Schoof, spaniol Pedro Sanchez, britanic Keir Starmer şi norvegian Jonas Gahr Store.
SUA nu participă la summitul G20 din acest an.
G20 este format din 19 ţări plus Uniunea Europeană şi Uniunea Africană şi reprezintă 85% din PIB-ul global şi aproximativ două treimi din populaţia lumii.
Planul propus de SUA prevede în principal ca Ucraina să cedeze Rusiei complet regiunea Donbas (alcătuită din provinciile estice Doneţk şi Lugansk), care împreună cu peninsula Crimeea ar fi recunoscute de facto ca fiind ruseşti, dar teritoriile din Donbas cedate Rusiei şi care în prezent nu se află sub controlul acesteia ar deveni zone tampon demilitarizate, în timp ce provinciile Herson şi Zaporojie din sud şi sud-est ar fi împărţite tot de facto de-a lungul liniei actuale a frontului, care va fi îngheţată. În schimb, Rusia ar urma să se retragă din teritoriile ucrainene ocupate în provincia central-estică Dnipropetrovsk şi în cea nord-estică Harkov.
De asemenea, Ucrainei i se solicită să-şi limiteze forţele armate, reducându-şi efectivele la cel mult 600.000 de soldaţi, să renunţe la toate armele cu rază lungă de acţiune, precum şi la aspiraţia de a adera la NATO, angajament de neutralitate militară pe care să şi-l înscrie în Constituţie.

















































Opinia Cititorului