Raport: Planeta se încălzeşte într-un ritm fără precedent, iar sistemele de monitorizare climatică sunt ameninţate

Planeta continuă să se încălzească într-un ritm fără precedent, iar infrastructura globală de monitorizare a climei este ameninţată de reducerile bugetare şi de tensiunile geopolitice, avertizează peste 70 de oameni de ştiinţă din 17 ţări, într-un raport publicat în revista Earth System Science Data şi citat de AFP. Studiul, realizat cu participarea mai multor autori ai Grupului Interguvernamental de Experţi privind Schimbările Climatice (IPCC) al ONU, actualizează anual principalii indicatori climatici, fără a aştepta următorul raport complet al IPCC, prevăzut începând cu 2028.

• Încălzirea provocată de activitatea umană a ajuns la 1,37 grade Celsius

Potrivit raportului, încălzirea globală a atins în 2025 nivelul de 1,39 grade Celsius faţă de perioada preindustrială (1850-1900), iar 1,37 grade din această creştere sunt atribuite activităţilor umane. Autorii studiului estimează că ritmul încălzirii antropice a ajuns la 0,27 grade Celsius pe deceniu, cel mai ridicat nivel observat până în prezent. „Viteza încălzirii cauzate de om rămâne la cel mai înalt nivel de până acum”, subliniază cercetătorii.

• Dezechilibrul energetic al Pământului s-a dublat

Conform coordonatorului raportului, climatologul Piers Forster, de la Universitatea din Leeds, diferenţa dintre energia solară absorbită de Terra şi cea reflectată înapoi în spaţiu s-a dublat în ultimele decenii. „Fără influenţa umană, acest dezechilibru ar trebui să fie aproape de zero, însă el creşte continuu din anii 1970 şi a atins un nivel record”, explică specialistul. Potrivit cercetătorilor, accelerarea încălzirii este determinată atât de nivelurile record ale emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din arderea cărbunelui, petrolului şi gazelor naturale, cât şi de reducerea poluării cu aerosoli, particule care aveau un efect parţial de răcire prin reflectarea radiaţiei solare.

• Pragul de 1,5 grade Celsius ar putea fi depăşit în jurul anului 2030

Raportul arată că există unele semne de încetinire a ritmului de creştere a emisiilor de dioxid de carbon, însă acestea sunt insuficiente pentru a menţine încălzirea globală sub pragul de 1,5 grade Celsius stabilit prin Acordul de la Paris din 2015. Potrivit cercetătorilor, în lipsa unei reduceri rapide a emisiilor, acest prag ar putea fi depăşit în jurul anului 2030. Climatologul Aurelien Ribes, de la Meteo-France, apreciază că menţinerea încălzirii sub 1,5 grade Celsius „pare acum imposibilă”, dacă tendinţele actuale se vor menţine.

• Nivelul mărilor şi valurile de căldură marine continuă să crească

Datele actualizate arată că nivelul mediu al mărilor a crescut cu 23 de centimetri între 1901 şi 2025, ritmul anual al creşterii ajungând în prezent la 3,84 milimetri. În acelaşi timp, numărul zilelor cu valuri de căldură marine s-a triplat faţă de începutul anilor 1990, ajungând la 65 de zile în 2025. Aceste fenomene afectează ecosistemele marine, favorizează evenimente meteorologice extreme şi amplifică riscurile pentru zonele de coastă.

• Sistemele globale de monitorizare climatică, ameninţate de reducerile bugetare

Una dintre principalele îngrijorări exprimate de autori vizează însă chiar capacitatea comunităţii ştiinţifice de a continua monitorizarea precisă a climei. Potrivit raportului, numeroase programe de observare a Pământului bazate pe sateliţi, balize oceanice, staţii meteorologice şi alte instrumente sunt afectate de reducerile de finanţare, în special în Statele Unite. Samantha Burgess, de la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, avertizează că observaţiile oceanice sunt esenţiale pentru înţelegerea modului în care oceanele absorb căldura şi influenţează circulaţia atmosferică şi regimurile meteorologice. Raportul semnalează, de asemenea, diminuarea finanţării Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM), reducerea la jumătate a bugetului Programului Mondial de Cercetare Climatică (WCRP) şi vulnerabilitatea Sistemului Global de Observare a Climei.

• „Semnele vitale” ale planetei se deteriorează

Potrivit profesorului Peter Thorne, membru al IPCC şi cercetător la Universitatea Maynooth din Irlanda, indicatorii climatici reprezintă „semnele vitale ale unui pacient ale cărui simptome devin din ce în ce mai îngrijorătoare”. În opinia cercetătorilor, fără menţinerea şi dezvoltarea sistemelor globale de observaţie, capacitatea de a anticipa şi gestiona efectele schimbărilor climatice ar putea fi serios afectată, într-un moment în care încălzirea globală se accelerează.