Secretarul Smithsonian Institution, Lonnie Bunch, a anunţat marţi că se retrage din funcţie, după câteva luni în care administraţia preşedintelui Donald Trump a acuzat muzeele naţionale pe care le conduce că prezintă o viziune distorsionată asupra Statelor Unite, transmite Reuters.
Istoricul, curatorul şi autorul Lonnie Bunch conduce Smithsonian în calitate de secretar din 2019. În timpul administraţiei Trump, el a fost perceput drept un diplomat care a gestionat o relaţie dificilă cu Casa Albă, în timp ce coordona cele 21 de muzee şi galerii ale Smithsonian Institution, 21 de biblioteci, Grădina Zoologică Naţională şi o serie de centre de cercetare şi educaţie, potrivit Reuters.
„Este timpul pentru următorul meu capitol, un capitol care îmi va permite să continui să protejez integritatea Smithsonian şi să promovez importanţa unei istorii care pune în lumină şi celebrează povestea complexă a naţiunii noastre”, a declarat Bunch într-un comunicat, relatează Reuters.
Bunch ar urma să îşi dea demisia până la sfârşitul anului, informează Reuters.
Primul lider de culoare al Smithsonian, Bunch a preluat conducerea instituţiei după ce a dezvoltat şi inaugurat Muzeul Naţional de Istorie şi Cultură Afro-Americană al Smithsonian, devenit popular, dar denigrat de Trump şi aflat de mult timp în colimatorul conservatorilor. Bunch a deţinut, de asemenea, funcţii la Muzeul Naţional de Istorie Americană al instituţiei, potrivit Reuters.
Administraţia Trump a intensificat constant presiunea asupra lui Bunch şi asupra Smithsonian, într-o acţiune pe care criticii o consideră parte a unei campanii mai ample de prezentare a istoriei Americii dintr-o perspectivă conservatoare şi chiar apropiată de supremaţia albă, relatează Reuters.
La 4 iulie anul acesta, când SUA au marcat 250 de ani de la Declaraţia de Independenţă, Casa Albă a publicat pe site-ul său un raport al Consiliului pentru Politică Internă, care sugera că „ar fi în beneficiul majorităţii americanilor, în special al părinţilor care îşi aduc copiii într-o vizită, dacă muzeul de istorie emblematic al Smithsonian ar avea la fiecare intrare o etichetă pe care să scrie: 'Atenţie! Exponatele din acest muzeu au fost pregătite de oameni care nu vor ca voi să vă iubiţi ţara'”, informează Reuters.
Bunch a trimis o notă către personalul său la câteva zile după publicarea raportului, afirmând că „deşi întotdeauna va exista loc pentru îmbunătăţiri, acest raport nu reprezintă o caracterizare corectă a activităţii şi totalităţii Muzeului Naţional de Istorie Americană”, potrivit Reuters.
Trump a scris pe reţeaua sa socială Truth Social că „Smithsonian este SCĂPAT DE SUB CONTROL, (un loc) în care tot ce se discută este cât de oribilă este ţara noastră, cât de rea a fost sclavia şi cât de neîmpliniţi au fost cei asupriţi. Nimic despre succes, nimic despre Strălucire, nimic despre Viitor”, relatează Reuters.
Publicaţia The New York Times a relatat marţi că Bunch a declarat într-un interviu că nu presiunea exercitată de Casa Albă a condus la plecarea sa. El a recunoscut, însă, că această funcţie era extrem de solicitantă. „Şi, la un moment dat, mi-ar plăcea să mă trezesc dimineaţa şi să nu mă uit la telefonul mobil”, a declarat el pentru cotidianul american, potrivit Reuters.
Istoricul David Blight, directorul Centrului Gilder Lehrman pentru Studiul Sclaviei, Rezistenţei şi Abolirii Sclaviei de la Universitatea Yale, l-a descris pe Bunch drept o „voce indispensabilă în apărarea noastră colectivă a disciplinelor istorice atacate de administraţia Trump”.
„Lonnie a fost un lider fără egal în această luptă, care este departe de a se fi încheiat”, a spus Blight, mai transmite Reuters.
John Dichtl, preşedinte şi director executiv al Asociaţiei Americane pentru Istoria Statului şi Locală, a declarat că Bunch „ştia când să lupte şi ştia când să cedeze, să meargă mai departe şi să supravieţuiască pentru a lupta în altă zi”, potrivit Reuters.
Într-un eseu dedicat aniversării a 250 de ani de la Declaraţia de Independenţă, publicat în revista emblematică a Institutului Smithsonian, Bunch nu s-a ferit să adopte poziţii pe care Trump le-a făcut controversate, inclusiv lăudând contribuţiile aduse naţiunii de către imigranţi şi de către cei care au sosit ca sclavi, precum şi de către descendenţii acestora. El a afirmat că aceştia din urmă au văzut în SUA „potenţialul de a deveni, în cele din urmă, ţara libertăţii”, relatează Reuters.
„O relatare incompletă a trecutului nostru, cu aspectele neplăcute netezite, zădărniceşte capacitatea ţării de a construi un viitor comun mai bun”, a scris Bunch, informează Reuters.
Trump a anunţat în luna mai a anului 2025 că o concediază pe Kim Sajet, prima femeie care a condus National Portrait Gallery a Smithsonian, acuzând-o de susţinerea demersurilor în favoarea diversităţii, echităţii şi incluziunii. Nu era clar dacă Trump avea autoritatea legală de a o concedia, notează Reuters. Sajet şi-a dat demisia în luna următoare, potrivit Reuters.
În martie, Trump a semnat un decret prezidenţial prin care i-a ordonat vicepreşedintelui JD Vance, membru al consiliului de administraţie al Smithsonian, să elimine „ideologia necorespunzătoare, susceptibilă de dezbinare sau antiamericană” din cadrul Instituţiei Smithsonian. Decretul viza în mod specific Muzeul Naţional de Istorie şi Cultură Afro-Americană, relatează Reuters.
La începutul lunii septembrie, administraţia preşedintelui american Donald Trump a ameninţat că va reduce sprijinul agenţiilor federale pentru Smithsonian. O scrisoare a secretarului de interne al SUA, Doug Burgum, şi a directorului Consiliului pentru Politică Internă al Casei Albe, Vince Haley, adresată consiliului de administraţie al Smithsonian, susţinea că agenţiile federale „nu pot continua, în deplină conştiinţă, să sprijine Smithsonian sub conducerea actuală, de exemplu împrumutând artefacte pentru expoziţii, facilitând procese de achiziţii şi acordând granturi discreţionare”, mai transmite Reuters.





















































Opinia Cititorului