REVISTA PRESEI 25.11.2015

Willy Homner
Ziarul BURSA #Revista Presei / 25 noiembrie 2015

ADEVARUL

Efectul căderii lui Oprea: Capitala nu mai are primar

PNL şi PSD au demis primarul interimar al Capitalei, Ştefănel-Dan Marin (UNPR), după 70 de zile de la instalarea acestuia în funcţie şi la numai două săptămâni de când Gabriel Oprea, liderul UNPR, a rămas fără putere. 37 de consilieri generali au votat "pentru", cinci "împotrivă", iar trei s-au abţinut. Liberalii au fost cei mai aprigi contestatari ai edilului interimar, pe care tot ei l-au pus în funcţia în urmă cu două luni şi un pic. "Primarul UNPR trebuie să plece imediat pentru că nu este capabil să administreze problemele grave ale Bucureştiului. Orice zi pe care o mai petrece în fruntea oraşului înseamnă o întârziere în soluţionarea problemelor existente", a susţinut PNL, un mesaj plin de ipocrizie, în condiţiile în care Ştefănel Marin a ajuns primar interimar tocmai cu voturile PNL, pentru că liberalii au refuzat şefia Primăriei după ce Sorin Oprescu a fost arestat.

Imigraţia împinge Suedia spre naţionalism: "Nu vrem să arătăm ca un român jegos"

Membrii organizaţiei de tineret a partidului Democraţii Suedezi consideră că multiculturalismul este o ameninţare, pe fondul numărului mare de imigranţi sosiţi în ţară, relatează The Guardian, care citează un tânăr spunând: "Nu vrem să arătăm ca un român jegos". Identitatea liberală a Suediei este atacată, comentează The Guardian, adăugând că violenţa împotriva imigranţilor este în creştere, în timp ce tot mai mulţi refugiaţi intră în ţară. Formaţiunea radicală naţionalistă Democraţii Suedezi (SD), provenită din mişcarea neonazistă, a ajuns acum al treilea partid ca importanţă din ţară, având 49 de reprezentanţi în Parlament. SD a încetat de curând relaţiile cu organizaţia sa de tineret (SDU), după ce Jessica Ohlson a fost aleasă preşedinte. Conducerea SD consideră că aceasta este prea naţionalistă, iar câţiva dintre susţinătorii săi ar avea legături cu grupări extremiste.

Vladimir Putin a reacţionat după doborârea avionului rusesc: "O lovitură în spate aplicată de complicii teroriştilor"

Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a declarat, marţi, 24 noiembrie, că doborârea avionului rusesc de către forţele armate din Turcia reprezintă "o crimă" comisă de "complici ai teroriştilor", avertizând că Rusia nu va tolera astfel de atacuri, informează Itar-Tass. Potrivit gazeta.ru, Vladimir Putin a declarat, în cadrul unei întrevederi cu regele Abdullah al II-lea al Iordaniei, că ceea ce s-a întâmplat astăzi depăşeşte orice limită în cadrul unei lupte obişnuite cu terorismul. "Militarii noştri luptă eroic cu teroarea, fără să le pese de viaţa lor. Dar pierderea de astăzi reprezintă o lovitură aplicată în spate de către complici ai teroriştilor, iar Rusia nu va tolera acest lucru", a avertizat Putin, referindu-se la atitudinea Turciei. Putin a subliniat că, din informaţiile pe care le are, avionul Su-24 era în spaţiul aerian sirian, în zona Lattakia, şi nu pereclita securitatea Turciei, însă ceea ce s-a întâmplat astăzi va avea consecinţe tragic asupra relaţiilor ruso-turce.

Marţea neagră: Bursele europene sar în aer după doborârea unui Su 24 rusesc de către un stat membru NATO

Cotaţiile petrolului tip Brent cu livrare în ianuarie au urcat la deschiderea de marţi dimineaţă la 45,5 dolari pe baril, cu 1,5% peste închiderea de luni. West Texas Intermediate (WTI), cotat la New York, s-a scumpit până la 42,43 USD/baril. "Ştirea doborârii unui avion militar rusesc de către aviaţia turcă le-a reamintit investitorilor că situaţia din Orientul Mijlociu este deosebit de riscantă", a declarat un broker agenţiei Reuters. Un dolar mai slab, în scădere faţă de maximul cotaţiilor din ultimele opt luni, a contribuit de asemenea la decizia investitorilor de a cumpăra mărfuri denominate în dolari, care s-au ieftinit şi ele. Tranzacţiile sunt relativ reduse, totuşi, în aşteptarea datelor referitoare la nivelul stocurilor din SUA, care probabil au crescut în ultima lună. Într-o informare emisă clienţilor săi, BNP Paribas spune că se aşteaptă ca pragul de rezistenţă la 40 de dolari pe baril să reziste până la primăvară. Pentru vara lui 2016 este foarte probabil ca preţul să scadă dacă OPEC nu-şi schimbă politica, producţia SUA se stabilizează, iar livrările de petrol iranian se majorează după ridicarea embargoului.

Dai casa şi scapi de bancă: război total între BNR şi parlamentarii care susţin legea dării în plată

Dezbateri contondente în Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor din cauza proiectului de lege privind darea în plată: BNR susţine că legea va duce la falimentul unei bănci şi contaminarea altora trei, în vreme ce parlamentarii argumentează că există peste 30 de cazuri de români care s-au sinucis din cauza atitudinii băncilor, iar alte 800.000 de persoane nu îşi pot plăti ratele, situaţia fiind stringentă. Proiectul de lege prevede ca cei care au luat credite să stingă datoriilor prin cedarea bunurilor cu care au garantat împrumutul, fără ca banca să mai aibe dreptul de a se îndrepta asupra veniturilor viitoare ale persoanei respective. Proiectul a fost adoptat de către Comisia Juridică din Camera Deputaţilor.

România, condamnată din nou la CEDO pentru dosarul Revoluţiei

Tergiversarea dosarului Revoluţiei a adus o nouă condamnare pentru România la CEDO. Autorităţilor române li se impută faptul că, deşi au trecut 25 de ani, nu i-a găsit, încă, pe vinovaţii pentru victimele Revoluţiei din decembrie 1989 şi pentru cele înregistrate la mineriada din iunie 1990. Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat marţi, referitor la cea mai recentă hotărâre CEDO de condamnare a României pentru nesoluţionarea dosarului Revoluţiei într-un termen rezonabil, că statul român trebuie să facă în aşa fel încât să se conformeze. Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a făcut aceste precizări la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), ca urmare a întrebărilor jurnaliştilor cu privire la decizia de marţi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) prin care statul român a fost obligat să plătească despăgubiri către opt persoane pentru nesoluţionarea dosarului Revoluţiei într-un termen rezonabil.

Crin Antonescu: Dacian Cioloş trebuie să-şi asume preluarea şefiei PNL

Fostul preşedinte al PNL Crin Antonescu a afirmat, marţi seară, într-o intervenţie telefonică la RomâniaTV că premierul dacian Cioloş ar trebui să se implice în politică şi să preia PNL, o formaţiune căreia îi lipseşte în prezent un lider. Antonescu a fost destul de critic la adresa foştilor săi colegi, însă a făcut numeroase aprecieri la adresa premierului Cioloş. "Poţi să faci politică fără să fii înscris într-un partid. Am o preţuire deosebită pentru Dacian Cioloş care a făcut politică la nivel înalt. Dacă vrea să schimbe ceva ar fi bine să o facă din interiorul unui partid politic. El conducând un Guvern face politică. Sper să facă politică într-un partid. Nu strada face şi desface guverne. Ea poate să dea jos un guvern. E de neacceptat ca strada să facă un guvern, nu se întâmplă nicăieri. Eu îmi doresc ca Dacian Cioloş să-şi asume un rol politic făţiş cât mai curând. Reformă nu pot face decât partidele, eficiente, profunde", a declarat fostul preşedinte al PNL.

Câţi soldaţi are România

Înainte de căderea comunismului, Armata Română număra aproape 400.000 de militari activi, 6 milioane de militari rezervişti, 3.000 de tancuri şi aproape 1.000 de avioane de luptă. Aceste cifre o plasa pe locul 17 în lumi, fiind a opta putere militară a Europei. Această forţă impresionantă era folosită însă în alte scopuri decât apărarea ţării. Încă de la începutul anilor 80', armata avea în grijă nenumărate şantiere de construcţii, dar şi strângerea recoltei. Zeci de mii de soldaţi plecau la muncă imediat după terminarea aşa-zisei perioade de instrucţie. Astfel, cele mai grele munci erau făcute de armată. Soldaţii in termen au murit cu sutele la Canalul Dunărea-Marea Neagră, Transfăgărăşan sau Casa Poporului. Astăzi Armata Română, ca forţă militară, s-a redus considerabil, ajungând pe locul 57 în lume, lângă armatele din Camerun, Mozambic şi Angola. Armata Română activă numără azi circa 73.000 de militari gata să intre în luptă şi 80 000 de rezervişti. În privinţa dotărilor, Armata dispune de 111 avioane de transport, 81 de elicoptere, 16 avioane moderne de vânătoare, 875 de tancuri, 1.456 de vehicule de luptă şi 410 piese de artilerie.

BANCHERUL

Legea Piperea privind darea in plata a casei ipotecate pentru a scăpa de credit, aprobata de comisia juridica din Camera Deputaţilor

Comisia juridica a Camerei Deputaţilor a avizat astăzi legea Piperea privind darea in plata, care permite oricărui deţinător de credit ipotecar sa predea casa ipotecata băncii si astfel scape de credit, chiar daca suma rămasă de rambursat este mai mare decât valoarea locuinţei, legea urmând a fi votata sau respinsa de plenul Parlamentului. Legea, scrisa de avocatul Gheorghe Piperea, cunoscut pentru procesele sale împotriva băncilor, are un puternic accent populist, întrucât ar permite multor romani care in boom-ul imobiliar dinainte de criza si-au cumpărat cu credit de la banca locuinţe scumpe si mari (unii "dezvoltatori" chiar in scop speculativ, pentru a le revinde mai ieftin), a căror valoare s-a înjumătăţit după criza, sa scape de datorii importante pe care le au la banca. Ceea ce nu este deloc corect, reclama bancherii, pe buna dreptate. Pentru ca banii împrumutaţi de la banca sau de la oricine altcineva, trebuie daţi înapoi integral, indiferent ce se întâmplă cu garanţia.

Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, le-a explicat lui Ion Iliescu si Adrian Năstase ca doar statul poate rezolva problemele economiei României

Statul se dovedeşte, chiar si după 26 de ani de la căderea comunismului, un sistem ineficient si corupt la toate nivelurile. Si cu toate acestea, prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, fost membru al partidului de stânga PSD, crede in continuare ca doar statul ne poate salva. Si in ciuda faptului ca Georgescu nu a reuşit sa implementeze cu ajutorul statului nici măcar un proiect din domeniul bancar, de pe-acum uitata electorata, sau scade-rata, iniţiată la începutul anului trecut si pe care a susţinut-o, alături de iniţiatorul acestuia, Liviu Voinea, pe atunci ministru al bugetului, acum viceguvernator la BNR. "Dacă România îşi doreşte mai mult, după părerea mea, este nevoie ca piaţa să funcţioneze în continuare, dar să fie "ajutată" de acţiunea stimulativă a statului", a spus Georgescu, la Academia de Studii Economice (ASE) din Bucuresti, unde este profesor, cu ocazia primirii unei medalii de aur, in aplauzele lui Ion Iliescu si Adrian Nastase.

CURENTUL

Preşedintele Iohannis a promulgat legea ce majorează salariile bugetarilor cu 10%

Aseară, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea de aprobare a OUG 35/2015, ce prevede o creştere salarială de 10% a salariilor din sectorul bugetar, începând cu 01 Decembrie 2015. Amendamentul care ar duce la creşterea deficitului bugetar în 2016 cu circa 5 miliarde de lei a fost votat de 311 deputaţi din 318 prezenti, în 11 noiembrie. Legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor pe 11 noiembrie. Iniţial, OUG 35/2015 prevedea doar majorarea salariilor din sănătate cu 25%, însă un amendament PSD adus în comisiile de specialitate din Parlament a prevăzut că vor creşte şi salariile tuturor bugetarilor cu 10%. Condiţia pentru aplicarea acestei prevederi este ca aceştia să nu mai fi beneficiat în cursul anului 2015 de alte majorări.

Nicuşor Dan cere audit la Primăria Capitalei

Matematicianul Nicuşor Dan, fostul copil-minune al României, câştigător de două ori cu punctaj maxim al medaliei de aur la Olimpiada Internaţională de Matematică consideră că schimbarea primarului general interimar Ştefănel Marin Dan este o simpla rotire a cadrelor intre partidele reprezentate in Consiliul General care, după tăcerea complice generata de arestarea lui Sorin Oprescu, sunt gata sa-si reia lupta pentru salvarea propriilor interese. Înlocuirea primarului Ştefănel Marin Dan, căruia ii recunoaştem incompetenta in scurtul mandat deţinut, nu are nici o legătura cu politicile publice aşteptate de bucureşteni pentru redresarea administraţiei oraşului. Daca noul primar interimar si consilierii doresc cu adevărat o altfel de administraţie fata de cea cunoscuta pana acum, atunci prima măsura pe care trebuie sa o ia este sa dea curs cererii USB de auditare a activităţii Primăriei in ultimii trei ani si sa justifice orice cheltuire a banilor publici.

Testul - de Tia Şerbănescu

Sincer vorbind, dacă reuşeşte să păstreze relaxarea fiscală, să pornească autostrada Piteşti-Sibiu, să facă faţă iernii, să atragă bani europeni şi să organizeze corect alegerile, va fi făcut mai mult decât guvernul Ponta în patru ani. Asta dacă-i iese. Un lucru e sigur: guvernul Cioloş n-are grija DNA - ca Dragnea care a stat o zi întreagă la ÎCCJ pentru dosarul referendumului: "vreau să spun decât atât, cred în nevinovăţia mea, cred în înţelepciunea instanţei". Schimbare şi la Primăria Capitalei, acum, că interesul naţional e pe tuşă, PSD şi PNL îşi revendică postul lui Ştefănel - pentru propriul mititel. Criticat şi el pentru că a oferit şampanie la învestirea guvernului Cioloş, pe când ţara îşi plângea tinerii morţi la "Colectiv", preşedintele a anulat recepţia de 1 dec. de la Cotroceni, în semn de doliu. Durerea nu clinteşte însă erorile: o reporteriţă vorbea (la A3) despre arsurile suferite de o victimă "pe suprafaţa corpului şi la căile aeriene". Aeriană este ea. Pe toată suprafaţa creierului. La Ghiţătv, un politruc exclama: "nu pentru asta au murit tinerii la club". Shut up! Că n-au murit pentru voi ci din cauza voastră!

EVENIMENTUL ZILEI

Conflict la porţile României

Turcia a doborât un avion de luptă rusesc lângă graniţa cu Siria, susţinând că acesta a încălcat spaţiul aerian de mai multe ori. Incidentul este unul dintre cele mai grave, dintre cele recunoscute public, între un stat membru NATO şi Rusia, din ultima jumătate de secol. Turcia şi Rusia s-au acuzat reciproc în urma acestui eveniment, dând naştere unor temeri, în comunitatea internaţională, că războiul sirian s-ar putea transforma într-un conflict mai complicat. Liderul rus, Vladimir Putin, a intervenit la postul public de televiziune Rossia24 şi a declarat că avionul ar fi fost atacat când se afla la un kilometru în interiorul Siriei, la o altitudine de 6.000 de metri, şi a avertizat că vor exista "consecinţe serioase" pentru ceea ce el a numit "înjunghiere în spate".

Cum au ajuns Putin şi Erdogan, din prieteni la cataramă, duşmani de moarte

Când Putin descindea la Ankara, pe 1 decembrie 2014, şi era primit de Erdogan în noul său palat prezidenţial, mai mare decât Versailles, nici un norişor nu le întuneca orizontul relaţiilor. Cei doi au anunţat chiar un mega-proiect menit să le pună Europa la picioare: singura conductă care va mai duce gazele ruseşti pe continent va trece prin Turcia (ocolind Ucraina). Orice doritor era obligat să se branşeze la "nodul turcesc" sau să dârdâie. Şantajul perfect! Cum s-a ajuns ca în mai puţin de un an Erdogan să-i doboare avioanele lui Putin, iar acesta să jure răzbunare? Ce a intervenit între cei doi dictatori? Un prim răspuns este că, între timp, amândoi şi-au lansat propriile campanii războinice în Siria, unde au interese divergente. Totuşi, pentru ca tensiunile ruso-turce să ajungă în mai puţin de un an în pragul apoplexiei, trebuie să mai fi fost ceva. Ceva ireversibil, care nu mai poate fi dres prin negocieri. Acum trei săptămâni, pe 28 octombrie, Putin l-a primit la Kremlin pe vicecancelarul german Sigmar Gabriel. Cei doi au căzut de acord pentru dezvoltarea conductei North Stream 2, care va aduce gazele ruseşti din Marea Baltică direct în Germania (tot ocolind Ucraina). Turkish Stream devenise inutil.

Consecinţă a dosarului lui Dan Şova: Patru alţi avocaţi celebri riscă anchetarea DNA pentru legături cu CET Govora

Parte din acuzaţiile pentru care DNA a cerut arestarea lui Mihai Bălan, fostul director, se regăsesc şi în raportul inspectorilor fiscali. Pe 18 septembrie 2015, ANAF a încheiat un raport de control la CET Govora în care acuza cheltuieli nejustificate ( de 2.582.903 lei numai în 2014) pentru asistenţă juridică. Scandalul local - devenit acum de interes naţional, după ce s-a cerut arestarea senatorului Dan Şova - era legat de 4 contracte, cu societăţile de avocatură "Ţucă, Zbârcea şi Asociaţii", "Dragne şi Asociaţii", "Voinescu şi Asociaţii" şi "Sârbu Cristian şi Asociaţii". Se pare că, în încercarea de a-şi acoperi urmele, reprezentanţii AGA au adoptat, pe 4 august, în plin control al inspectorilor fiscali, o hotărâre în care au aprobat la grămadă toate contractele de asistenţă juridică din 2014 şi 2015. Efectele raportului au fost suspendate temporar în instanţă, dar concluziile sale au fost înaintate şi procurorilor.

România nu mai încheie acord cu FMI

Guvernul Cioloş nu va încheia un nou acord cu instituţiile financiare internaţionale, respectiv Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială, potrivit unor surse guvernamentale. Noul Executiv nu consideră că ţara noastră mai are nevoie de o astfel de centură de siguranţă. Ultimul acord, de tip preventiv, semnat de ţara noastră cu instituţiile financiare internaţionale, a expirat în luna septembrie. Asta după ce negocierile au fost mai bine de un an, mai mult formale, fără o scrisoare de intenţie care să fie aprobată de board-ul instituţiei. Iniţial, guvernul Ponta a anunţat că ţara noastră doreşte o nouă înţelegere, mai permisivă cu FMI. Iar negocierile ar fi urmat să înceapă în luna martie a anului viitor. Însă noul Executiv exclude această variantă.

JURNALUL NATIONAL

Stare de urgenţă în Tunisia, stare de asediu în capitală după un atac terorist

Preşedintele tunisian, Béji Caid Essebsi, a proclamat marţi seară starea de urgenţă în Tunisia şi stare de asediu în capitală, după atentatul care a făcut cel puţin 14 morţi asupra unui vehicul al serviciilor de securitate, transmite AFP: "În urma acestui eveniment dureros, a acestei mari tragedii (...), proclam în termenii legii starea de urgenţă pentru 30 de zile şi stare de asediu în capitală cu începere de la ora 21.00 până dimineaţă la ora 05.00", a declarat şeful statului într-o scurtă alocuţiune televizată. Cel puţin 14 persoane au murit marţi într-o explozie la bordul unui autobuz al serviciilor de pază ale preşedintelui tunisian în centrul oraşului Tunis, a indicat un purtător de cuvânt al administraţiei prezidenţiale a Tunisiei, care a precizat că este vorba de un 'atentat'.

Top 10 afacerişti români după evaziunea fiscală

Fiscul a găsit venituri nedeclarate de 86,9 milioane de lei la primele zece persoane evazioniste cu averi mai mari de 20 milioane de euro. Pentru 23,78 de milioane de lei, inspectorii de la ANAF nu au reuşit să identifice sursa banilor, deşi au luat la puricat conturile bancare şi firmele acestor persoane sau ale apropiaţilor. Inspectorii au scotocit peste 100.000 de tranzacţii bancare care s-au desfăşurat prin 480 de conturi, 10.000 de operaţiuni realizate de cei 10 bogătaşi prin 120 de firme şi au prelucrat informaţii privind deţinerile patrimoniale de la peste 100 de autorităţi ale administraţiei publice locale. Cu toate astea, nu au reuşit să identifice sursa banilor decât pentru circa 63 de milioane de lei, restul fiind foarte bine ascunse. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală nu a făcut publice numele celor 10 bogătaşi care au fraierit statul român prin neplata de taxe şi impozite invocând secretul fiscal. Aceştia nu riscă confiscarea averilor, ci doar plata impozitelor pe care nu le-au achitat Fiscului, plus penalizările aferente.

NATIONAL

Pe Adrian Năstase îl paste restul de puşcărie!

Noi nori negri se aduna asupra lui Adrian Năstase. Cel care, in cel mai scurt timp, va intra din nou in malaxorul Justiţiei. Pentru ca, după cum reiese din informaţiile intrate in posesia National, politicianul urmează sa fie chemat de către procurorii militari de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, cei care au avut curajul sa redeschidă ceea ce se anunţa deja unul dintre cele mai spectaculoase dosare din istoria României. Este vorba despre anchetarea penala a "Mineriadei". A venit rândul altor "nume grele" sa răspundă pentru faptele comise in urma cu peste 25 de ani, in frunte cu Adrian Năstase, alături de Bogdan Niculescu Duvăz. Adrian Năstase in 1990, era ministru de Externe in guvernul fesenist, dar avea un cuvânt greu de spus in luarea deciziilor pe plan intern, ca si un alt fost lider politic extrem de influent, Bogdan Niculescu Duvăz.

Dragnea si Oprea îşi tocmesc meniul pentru alegerile din 2016

Pesediştii şi uneperiştii au pus la cale un viitor parlamentar comun, ieri, la o cârciumioara. Ulterior demisiei lui Victor Ponta, UNPR si ALDE au tot insistat pe lângă PSD să strângă rândurile si să păstreze in viaţă fosta coaliţie guvernamentala. Ignorata de social-democraţi, ALDE a conchis, prin vocea lui Calin Popescu Tăriceanu, ca vechea alianţă este moarta si îngropata. Mai încăpăţânaţi, uneperistii nu s-au lăsat si au tot insistat pe lângă pesedişti sa găsească o cale de a merge mai departe tot împreuna. "Dat fiind faptul ca s-a încheiat o etapa si s-a intrat într-o alta etapă politică vrem să ne armonizam poziţiile", declara pe tema liderul senatorilor UNPR Haralambie Vochitoiu. Discuţia hotărâtoare s-a consumat ieri, când parlamentarii PSD si UNPR, in frunte cu liderii Liviu Dragnea si Gabriel Oprea, s-au întâlnit la un restaurant bucureştean, unde au pus lucrurile la cale.

Băsescu îl scoate in strada pe Tomac

Fostul lider al Mişcării Populare, deputatul Eugen Tomac, ar fi pe cale sa lase fotoliul de parlamentar pentru unul de primar, după cum susţin surse din MP. Eugen Tomac va fi pus de Traian Băsescu sa candideze pentru Primăria sectorului 1, după cum susţine site-ul fn24.ro. Alegerea nu este una întâmplătoare, sectorul 1 fiind considerat a fi un adevărat fief al dreptei după cucerirea sa de către fostul primar, liberalul Andrei Chiliman. In plus, Traian Băsescu ştie foarte bine ca războiul purtat de fosta conducere a PNL cu Chiliman a decimat practic organizaţia PNL Sector 1 - si decimata a rămas pana in ziua de astăzi. Mai mult, umbra lui Chiliman nu a lăsat organizaţia PSD locala sa exceleze. Ţinând cont de toate aceste date, este clar ca Băsescu a ajuns la concluzia ca sectorul 1 poate fi asaltat cu succes de MP, la localele din 2016.

PUTEREA

Familia liberală Haşotti a obţinut şi retrocedarea unei gropi de gunoi

Grigore Comănescu, patronul grupului de firme Comprest Util SRL, sustine că avocatul Ionel Haşotti şi fratelui acestuia, senatorul Puiu Haşotti, încearcă să-i falimenteze afacerea. O parte din terenul pe care funcţionează cariera de piatră de la Sibioara din localitatea Lumina a fost retrocedată moştenitorilor proprietarilor de drept, potrivit unei hotărâri a instanţei din anul 2008. Însă, Comănescu susţine că spune că aceşti moştenitori reprezentaţi în instanţă de avocatul Ionel Haşotti s-au folosit de acte false. La mijlocul acestei luni, aproximativ 200 de angajaţi ai societăţii Somaco Construct SRL, din grupul Comprest, au protestat în faţa Instituţiei Prefectului Constanţa, în frunte cu patronul Grigore Comănescu, faţă de "mafia retrocedărilor de la malul mării". Iar din verificările ziariştilor Puterea rezultă că afacerea minei Sibioara ar trebui să intre în atenţia organelor de cercetare penală.

Daniela Lulache: "Sectorul nuclear, cea mai performantă industrie românească!"

Cele două reactoare de la centrala nucleară din Cernavodă sunt pe primul loc în lume în funcţie de coeficientul de utilizare a puterii instalate, spune Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica, într-un interviu acordat ziarului PUTEREA. În opinia sa, nuclearul este cea mai performantă industrie românească în prezent, întrucât nu depinde de importuri, tot ciclul fiind asigurat din surse interne (referindu-se la producţia de uraniu şi de apă grea). În ceea ce priveşte proiectul construcţiei reactoarelor 3 şi 4, estimat la peste 6 miliarde de euro, acesta merge înainte, urmând a se decide structurarea finanţării proiectului şi mecanismele utilizate. Daniela Lulache spune că Nuclearelectrica are expertiza necesară să pună în funcţiune şi să opereze încă două unităţi nucleare.

ROMANIA LIBERA

Cazul Şova: proba adevărului pentru PSD şi PNL

Comisia juridică a Senatului a avizat favorabil cererea DNA privind reţinerea şi arestarea preventivă a senatorului PSD Dan Şova, acuzat într-un nou dosar de corupţie. Votul de ieri poate fi însă răsturnat în plen, fiind semnale că atât unii social-democraţi, cât şi foştii aliaţi de guvernare din UNPR şi ALDE vor vota împotriva solicitării procurorilor. După ce senatorul PSD Dan Şova şi-a studiat cele aproape 3.000 de pagini din dosar şi şi-a susţinut nevinovăţia, în spatele uşilor închise ale Comisiei juridice, cererea DNA a fost avizată favorabil, cu cinci voturi "pentru", două voturi "împotrivă" şi trei abţineri. Cu alte cuvinte, un rezultat pe muchie de cuţit, care arată că, în ciuda declaraţiilor recente, marile partide politice nu au reale intenţii de a sprijini necondiţionat lupta împotriva corupţiei.

Punct de cotitură în relaţiile Rusia - NATO

Turcia a doborât un avion militar rus, fiind prima oară când forţele armate ale unei ţări membre NATO lovesc un avion rus sau sovietic după 1950, incidentul putând afecta speranţa unei apropieri între Rusia şi Occident după atacurile de la Paris, care au dus la apeluri în vederea creării unui front comun contra grupului jihadist radical Statul Islamic în Siria. Ankara şi Kremlinul au poziţii diferite asupra incidentului care a avut loc într-o zonă din apropierea frontierei turco-siriene. Iritat de faptul că Ankara a cerut o reuniune a NATO înainte de a discuta cu Moscova, Putin a precizat că decizia Turciei de a doborî un avion de luptă rusesc va avea "consecinţe serioase" asupra relaţiilor dintre Moscova şi Ankara. În plus, a mai declarat că Turcia este cea care achiziţionează importante cantităţi de petrol provenit din zăcămintele controlate de Statul Islamic şi, ca atare, colaborează cu teroriştii SI, pe care Rusia susţine că îi combate în Siria.

ZIARUL FINANCIAR

Top 100 cele mai valoroase companii din România. Energia a pus stăpânire pe podium

OMV Petrom este pentru a zecea oară cea mai valoroasă companie din România, cu o capitalizare de 4,1 mld. euro. Podiumul este format pentru prima dată exclusiv din companii din sectorul energetic: OMV Petrom, Hidroelectrica şi Romgaz. Top zece este dominat de com­panii din energie, telecom şi sectorul bancar, iar Banca Transilvania este cel mai valoros busi­ness antreprenorial din România, arată datele din Top 100 cele mai valoroase companii din România realizat de ZF în colaborare cu casa de investiţii Capital Partners. Ediţia din acest an a anuarului include pentru prima dată şi topul celor mai mari 25 de companii antreprenoriale.

Împrumuturile în lei au accelerat la un nou maxim istoric de aproape 109 miliarde de lei

Creditele în lei acordate populaţiei şi companiilor au ajuns la sfârşitul lunii octombrie la un vârf de aproape 109 mld. lei, în creştere cu circa 17% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, ascensiunea fiind susţinută în principal de avântul împrumuturilor pentru populaţie. Creditatea totală a rămas în octombrie pentru a treia lună la rând în teritoriul pozitiv, înregistrând un avans de 0,3%. Avântul împrumuturilor în lei a ajutat creditarea totală să rămână pe plus, însă ritmul de creştere s-a mai temperat, din cauza declinului împrumuturilor în valută cu 12,3% an/an, cel mai sever declin din istorie, până la 105,7 mld. lei. Ascensiunea creditelor în lei a fost favorizată de scăderea dobânzilor la minime istorice în urma programului de relaxare monetară derulat de BNR. Creditele pentru populaţie în lei au făcut un salt spectaculos de 28,4% faţă de octombrie 2014, astfel că soldul acestor împrumuturi a urcat la 50,9 mld. lei.

România scoate cu 20% mai puţin gaz, dar este mai independentă ca niciodată

În ultimii zece ani de zile industria a pierdut 40% din "pofta" de energie, fenomen care nu a putut fi contrabalansat de uşoara creştere din segmentul populaţiei sau al serviciilor. În timp ce combinatele siderurgice sau platformele petrochimice s-au închis, deschiderea de call-center-e sau birouri de IT-işti nu a reuşit să umple vidul lăsat de marii consumatori. În acest context, chiar dacă producţia de resurse energetice a României a scăzut pe toate liniile, piaţa locală este mai independentă că niciodată de importuri. Datele din ediţia din 2015 a buletinului statistic realizat de Eurostat pe sectoarele de energie, transport şi mediu arată că în 2013 România a scos cu 25% mai puţini cărbuni decât în 2004, producţia de petrol a scăzut cu un procent similar, iar cea de gaze s-a contractat cu 20%. În perioada analizată, România a trecut de la un grad de 30% al dependenţei de importuri energetice, la 18%.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
csalb.ro
Electromagnetica
marmomac.com
arsc.ro

Curs valutar BNR

27 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9437
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.1379
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1954
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5513
Gram de aur (XAU)Gram de aur269.8751

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro