România caută 90.000 de muncitori străini, dar angajatorii se lovesc de blocaje. „Incertitudinea are un cost”

Recrutarea unui lucrător din afara Uniunii Europene nu înseamnă doar identificarea unui candidat disponibil pentru un loc de muncă, conform unui comunicat de presă remis redacţiei. În spatele fiecărui muncitor care ajunge în România există un proces care începe cu selecţia şi continuă cu pregătirea documentelor, verificări, proceduri administrative, transport, cazare şi integrare. Pentru angajatori, orice blocaj apărut pe acest traseu se traduce în timp pierdut, costuri suplimentare şi dificultăţi în planificarea activităţii, informează sursa citată.

România continuă să aibă nevoie de forţă de muncă din afara Uniunii Europene, în special în domeniile în care deficitul de personal persistă. În 2026, până la 90.000 de noi lucrători străini pot fi admişi pe piaţa muncii din România. În acelaşi timp, o parte dintre procedurile derulate prin platforma WorkinRomania sunt în prezent suspendate, după o decizie a Curţii de Apel Bucureşti, potrivit comunicatului de presă.

Instanţa a suspendat executarea Ordinului nr. 1073/2026 privind lista ocupaţiilor deficitare, iar în urma deciziei au fost dezactivate temporar fluxurile din WorkinRomania pentru înregistrarea şi autorizarea angajatorilor şi pentru depunerea cererilor unice pentru vizele de lungă şedere pentru angajare de tip D/AM2. Inspectoratul General pentru Imigrări precizează că măsura nu este cauzată de o problemă tehnică a platformei şi că funcţionalităţile care nu sunt afectate de decizia instanţei rămân disponibile, se arată în comunicatul de presă.

Pentru companiile care recrutează personal din afara UE, astfel de întreruperi complică însă planificarea necesarului de personal şi estimarea momentului în care lucrătorii vor putea începe efectiv activitatea, informează sursa citată.

„Una dintre cele mai mari greşeli este să privim recrutarea internaţională doar ca pe o problemă de identificare a candidatului. În realitate, găsirea omului potrivit este doar primul pas. Pentru angajator, procesul este încheiat abia atunci când lucrătorul ajunge efectiv la locul de muncă şi îşi poate începe activitatea”, spune Eugen Saulea, fondator ESSA Group, se mai arată în comunicatul de presă.

De la selecţia candidatului la prima zi de muncă

Recrutarea internaţională presupune mai multe etape care trebuie coordonate înainte ca un lucrător să poată începe efectiv activitatea în România. Experienţa şi aptitudinile candidatului trebuie corelate cu cerinţele postului, dar sunt importante şi disponibilitatea pentru relocare, documentele necesare, eventualele cerinţe lingvistice şi capacitatea de adaptare la condiţiile reale de muncă, potrivit comunicatului de presă.

După selecţie urmează pregătirea dosarului, verificarea documentelor şi parcurgerea procedurilor administrative. Procesul continuă cu organizarea transportului, asigurarea cazării şi integrarea lucrătorului în noul mediu profesional şi social, conform sursei menţionate.

„Între momentul în care o companie ne spune «avem nevoie de 20 de oameni» şi momentul în care cei 20 de oameni sunt la locul de muncă există un întreg lanţ operaţional. Dacă o singură etapă se blochează, efectele se propagă mai departe. Tocmai de aceea recrutarea internaţională trebuie privită ca un proces complet, nu ca o simplă selecţie de personal”, explică Eugen Saulea, se mai arată în comunicatul de presă.

Pentru angajator, timpul înseamnă cost

Un post neocupat nu înseamnă doar o poziţie liberă în organigramă. Poate însemna o echipă incompletă, ture redistribuite, ore suplimentare, producţie sub capacitate, proiecte amânate sau costuri suplimentare pentru companie, conform comunicatului de presă.

În cazul personalului non-UE, există şi cheltuieli care apar înainte ca lucrătorul să înceapă efectiv activitatea, de la recrutare şi pregătirea documentelor până la taxe, transport, cazare şi integrare. Din acest motiv, predictibilitatea procedurilor administrative devine o componentă directă a planificării de business, potrivit comunicatului de presă.

„Pentru un angajator nu este suficient să ştie că poate recruta. Trebuie să poată estima când poate avea oamenii efectiv la muncă. Când această predictibilitate dispare, problema nu mai este una strict administrativă, ci devine una de business. Incertitudinea are un cost”, afirmă Eugen Saulea, se mai arată în comunicatul de presă.

Digitalizarea este necesară, dar trebuie să fie funcţională

Platforma WorkinRomania a fost lansată în august cu obiectivul de a digitaliza şi simplifica procedurile privind accesul lucrătorilor străini pe piaţa muncii. Situaţia actuală arată însă cât de strâns sunt legate funcţionarea mecanismelor administrative şi capacitatea companiilor de a-şi planifica necesarul de personal, informează sursa citată.

Trecerea de la proceduri fragmentate la un sistem electronic integrat poate simplifica relaţia dintre angajatori, candidaţi şi instituţiile implicate. Digitalizarea nu poate elimina însă nevoia de reguli clare, termene predictibile şi continuitate pentru procesele deja începute, conform comunicatului de presă.

„Digitalizarea este necesară şi poate elimina multe dintre dificultăţile actuale, dar o platformă, singură, nu rezolvă problema. Angajatorii au nevoie de un traseu administrativ pe care să îl poată anticipa. Dacă regulile sau termenele nu sunt suficient de clare, este foarte greu să construieşti un plan de personal şi, implicit, un plan de business”, spune fondatorul ESSA Group, potrivit sursei menţionate.

De ce are nevoie piaţa

Dincolo de modificările legislative sau de funcţionarea unei platforme, angajatorii au nevoie de predictibilitate, termene clare, proceduri funcţionale şi continuitate, se mai arată în comunicatul de presă.

Un angajator trebuie să poată estima realist când poate ocupa un post. Un lucrător trebuie să ştie în ce etapă se află dosarul său, iar companiile şi agenţiile care gestionează aceste procese trebuie să poată lucra într-un cadru administrativ clar şi stabil, conform sursei citate.

Responsabilitatea nu se încheie nici odată cu sosirea lucrătorului în România. Cazarea, integrarea şi administrarea relaţiei de muncă sunt etape care pot influenţa stabilitatea pe termen lung a angajatului şi rezultatul întregului proces de recrutare, potrivit comunicatului de presă.

„România are nevoie de lucrători străini, dar are nevoie în aceeaşi măsură de un mecanism prin care aceştia să poată fi recrutaţi legal, transparent şi responsabil. Un muncitor non-UE nu începe cu avionul spre România. Începe cu un dosar. Iar între acel dosar şi prima zi de muncă trebuie să existe un traseu clar, predictibil şi funcţional”, conchide Eugen Saulea, conform sursei citate.