English
Reporter: Ce trebuie să ştie investitorii români care deţin criptoactive despre aplicarea Regulamentului MiCA de la 1 iulie 2026?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Articolul 143 alineatul (3) din Regulamentul MiCA permitea furnizorilor de servicii de criptoactive să continue să funcţioneze în conformitate cu legislaţia naţională anterior aplicabilă până la 1 iulie 2026 sau până când li se acordă sau li se refuză o autorizaţie în temeiul articolului 63 din regulamentul european, luându-se în considerare data care survine mai întâi. Această perioadă de tranziţie se aplică entităţilor care au funcţionat în conformitate cu legislaţia naţională aplicabilă înainte de data aplicării Regulamentului MiCA, respectiv 30 decembrie 2024.
Începând cu 1 iulie 2026, până la obţinerea autorizaţiei relevante, entităţile naţionale nu au dreptul să furnizeze servicii privind criptoactivele.
În ceea ce priveşte situaţia din România, menţionăm că nicio autoritate nu este desemnată în prezent autoritate competentă în aplicarea Regulamentului (UE) 2023/1114 privind pieţele criptoactivelor, astfel încât nu se pot primi sau soluţiona cereri formulate în temeiul acestui Regulament.
Solicitările de autorizare în temeiul dispoziţiilor Regulamentului (UE) 2023/1114 vor putea fi soluţionate de autorităţile naţionale competente cu atribuţii în acest sens ulterior intrării în vigoare a legislaţiei naţionale care asigură implementarea Regulamentului (UE) 2023/1114.
Proiectul de act normativ a fost pus în dezbatere publică de către Ministerul Finanţelor, fiind prezentat în primă lectura în sedinţa de Guvern în luna aprilie.
Iniţierea şi desfăşurarea procedurilor pentru emiterea unei autorizaţii în România vor fi posibile ulterior desemnării, în baza articolului 93 din Regulamentul MiCA, a autorităţilor naţionale competente responsabile cu îndeplinirea funcţiilor şi sarcinilor prevăzute în regulamentul european.
Termenul de 1 iulie 2026, prevăzut în mod expres de Regulamentul MiCA, nu poate fi modificat sau prelungit în baza unui act normativ naţional sau a unor decizii ale autorităţilor din România.
Aşadar, regimul tranzitoriu introdus de Regulamentul MiCA se încheie la 30 iunie 2026, entităţile neautorizate nemaiputând ulterior acestei date să presteze servicii de criptoactive în baza legislaţiei naţionale anterioare, activitatea fiind închisă în mod obligatoriu la termenul menţionat.
Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA), care are rolul de coordonare a aplicării Regulamentului la nivel european, a emis o serie de comunicate cu privire la expirarea aceastei perioade tranzitorii şi la modalitatea în care autoritatea europeană se aşteaptă ca furnizorii de servicii de criptoactive neutorizaţi să ia imediat măsuri pentru încetarea ordonată a activităţilor lor în UE.. Aceste poziţii trebuie avute în vedere şi de către furnizorii de servicii de criptoactive din România.
ESMA a transmis ca furnizorii de servicii de criptoactive (CASP) neautorizaţi să ia imediat măsuri pentru încetarea ordonată a activităţilor lor în UE, asigurând în acelaşi timp protejarea intereselor clienţilor şi reducerea riscurilor pentru piaţă.
Furnizorii de servicii de criptoactive neautorizaţi trebuie să:
- înceteze imediat să mai accepte noi clienţi din UE, să deschidă noi relaţii comerciale sau conturi şi să oprească activităţile de marketing şi de atragere a clienţilor;
- limiteze furnizarea serviciilor la acţiunile necesare pentru vânzarea sau transferul criptoactivelor, realocarea activelor ori închiderea poziţiilor. Custodia criptoactivelor clienţilor poate continua doar pentru perioada strict necesară finalizării unei retrageri ordonate de pe piaţă;
- comunice clar, prompt şi în mod repetat clienţilor (atât retail, cât şi instituţionali) măsurile luate pentru protejarea activelor acestora şi planurile de încetare a activităţii, astfel încât clienţii să cunoască termenul în care trebuie să îşi vândă, transfere, realoce sau închidă poziţiile. Comunicările CASP-urilor trebuie să includă un termen-limită după care orice poziţii rămase vor fi închise automat, precum şi informaţii privind cerinţele de protecţie a clienţilor.
Măsurile de încetare a activităţii trebuie implementate cu respectarea tuturor normelor relevante ale UE şi naţionale privind conduita pe piaţă, precum şi a obligaţiilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului (AML/CFT).
ESMA reaminteşte clienţilor CASP-urilor neautorizate, fie că acestea sunt entităţi din UE sau din afara UE, că nu beneficiază de garanţiile oferite de MiCA, inclusiv de măsurile de protecţie a activelor clienţilor.
Reporter: Care sunt cele mai recente date de care dispune ASF privind numărul investitorilor români în criptoactive şi valoarea activelor deţinute de aceştia?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Potrivit estimărilor actuale, rata de adopţie a criptoactivelor în rândul populaţiei din România este de aproximativ 15,4%, iar valoarea totală a deţinerilor de criptoactive ale românilor este de până la 12 miliarde de euro. De asemenea, estimările actuale indică existenţa a 174 de cripto-ATM-uri în România.
Reporter: Ce schimbări aduce aplicarea Regulamentului MiCA pentru companiile care oferă produse şi servicii cripto în România?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Anterior emiterii Regulamentului MiCA, criptoactivele deveniseră una dintre principalele aplicaţii ale tehnologiei registrelor distribuite, dar cele mai multe nu erau instrumente financiare în sensul MiFID II şi, prin urmare, cădeau în afara legislaţiei UE privind serviciile financiare. În contextul lipsei unei reglementări aplicabile unitar la nivelul UE, deţinătorii rămâneau fără protecţie, integritatea pieţei era expusă abuzului, iar statele membre începuseră să legifereze aceste activităţi la nivel naţional, ceea ce ducea la o fragmentare şi mai mare a acestui domeniu. Emiterea Regulamentului MiCA a avut patru obiective - securitatea juridică, protecţia consumatorilor şi investitorilor, integritatea pieţei şi stabilitatea financiară fără a impiedica însă inovaţia.
Prin acest Regulament s-a instituit un regim unic, direct aplicabil în toate statele membre, construit pe principiul neutralităţii tehnologice şi pe principiul ”aceeaşi activitate, acelaşi risc, aceleaşi reguli". MiCA nu se suprapune cu ceea ce este deja reglementat (piaţa instrumentelor financiare, depozite, asigurări, pensii), ci umple doar spaţiul rămas nereglementat.
Ce schimbări concrete sunt aduse:
- reglementează trei categorii de criptoactive - token raportat la active (ART), token de monedă electronică (EMT) şi alte cripto-active;
- impune transparenţa prin ”white paper": un document de prezentare notificat autorităţii, cu răspundere juridică pentru informaţii înşelătoare;
- impune autorizarea entităţilor care prestează servicii cu criptoactive - furnizorii de criptoactive sunt obligaţi sa respecte cerinţe de guvernanţă, de capital - şi reglementează regimul paşaportului european pentru prestarea unor astfel de servicii;
- extinde regulile împotriva abuzului pe piaţă (tranzacţii pe bază de informaţii privilegiate, manipulare) pe pieţele de criptoactive.
Aşadar, prin acest regulament european sunt introduse reguli stricte pentru prestarea serviciilor cu criptoactive şi este reglementat acest domeniu nou pentru a ţine pasul cu evoluţiile tehnologice.
Reporter: Care este situaţia actuală a furnizorilor cripto care activează pe piaţa locală din perspectiva autorizării conform MiCA?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Nicio autoritate din România nu este desemnată în prezent autoritate competentă în aplicarea Regulamentului (UE) 2023/1114 privind pieţele criptoactivelor, astfel încât nu se pot primi sau soluţiona cereri formulate în temeiul acestui Regulament.
Solicitările de autorizare în temeiul dispoziţiilor Regulamentului (UE) 2023/1114 vor putea fi soluţionate de autorităţile naţionale competente cu atribuţii în acest sens, ulterior intrării în vigoare a legislaţiei naţionale care asigură implementarea Regulamentului (UE) 2023/1114. Proiectul de act normativ a fost pus în dezbatere publică de către Ministerul Finanţelor, fiind prezentat în prima lectură în şedinţa de Guvern în luna aprilie.
Procedura de autorizare a prestării serviciilor şi activităţilor de investiţii este detaliată atât în Regulamentul MiCA, cât şi în standardele tehnice date în aplicarea acestui regulament european. Ulterior desemnării autorităţii competente, autoritatea competentă va primi cererile de autorizare, ce vor trebui să cuprindă documentele menţionate în reglementările europene şi în actul normativ naţional pentru punerea în aplicare la nivel naţional a Regulamentului MiCA, iar informaţiile transmise se redactează în formatul reglementat de legislaţia europeană.
Termenele de soluţionare a cererilor sunt, de asemenea, cuprinse în reglementările europene, astfel încât participanţii la piaţă să cunoască obligaţiile şi drepturile ce le revin.
Reporter: ASF urmează să fie autoritatea competentă pentru majoritatea obligaţiilor de autorizare şi supraveghere ce decurg din aplicarea Regulamentului MiCA. Care sunt principalele provocări pe care le anticipaţi în exercitarea acestor atribuţii după 1 iulie 2026?
Gabriel-Ioan Avrămescu: În plan organizatoric, ASF se pregăteşte la nivel intern pentru preluarea şi integrarea atribuţiilor de autorizare, reglementare, supraveghere şi control pentru activităţiile din pieţele de criptoactive, în cadrul structurilor sale, prin modificarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi prin adoptarea/modificarea corespunzătoare a procedurilor de lucru, inclusiv din perspectiva elaborării proiectelor de norme şi regulamente (legislaţie secundară).
În acest context, ASF întâmpină dificultăţi în recrutarea de personal înalt specializat necesar pentru asigurarea aplicării eficiente a dispoziţiilor Regulamentului MiCA, întrucât este obligată să respecte o serie de restricţii în materie de personal (generate de Legea nr. 296/2023, Legea 141/2025 privind unele măsuri fiscale şi de Legea nr. 145/2025 privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome). Aceste constrângeri îngreunează procesul de pregătire a autorităţii pentru autorizarea şi supravegherea pieţei de criptoactive.
ASF anticipează o serie de riscuri operaţionale asociate exercitării atribuţiilor de autorizare şi supraveghere din piaţa de criptoactive. Acestea sunt generate atât de dificultăţile şi restricţiile privind recrutarea şi retenţia personalului înalt specializat, cât şi de limitările existente în ceea ce priveşte alocările bugetare şi posibilitatea achiziţionării unor soluţii informatice şi instrumente tehnologice dedicate supravegherii pieţelor de criptoactive. În condiţiile în care activităţile şi produsele reglementate de Regulamentul MiCA au un pronunţat caracter tehnologic, astfel de limitări pot conduce la apariţia unor zone de supraveghere insuficient acoperite, cu potenţial de propagare a riscurilor către alte segmente ale pieţei financiare.
De asemenea, ASF are în vedere şi existenţa unui risc reputaţional, determinat de nivelul redus al educaţiei financiare în domeniul criptoactivelor în rândul consumatorilor din România, coroborat cu necesitatea consolidării capacităţii instituţionale a structurilor responsabile de educaţie financiară şi protecţia consumatorilor. În acest context, creşterea gradului de informare a publicului şi întărirea mecanismelor de protecţie a investitorilor vor reprezenta componente esenţiale pentru asigurarea unei implementări eficiente a cadrului MiCA.
Reporter: Vă mulţumesc!
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
