Federaţia Băncilor pentru Alimente din România - FBAR salută votul recent din Parlamentul European, care plasează activitatea băncilor pentru alimente în centrul viitoarelor politici sociale ale Uniunii. Adoptarea a două amendamente cheie la Raportul privind dezvoltarea unei noi strategii UE de combatere a sărăciei reprezintă un pas istoric: trecerea de la percepţia ajutorului alimentar ca act strict caritabil, la recunoaşterea sa ca pilon de stabilitate socială şi drept fundamental, potrivit unui comunicat remis redacţiei.
În contextul pregătirii noii Strategii UE de combatere a sărăciei, preconizată pentru mai 2026, europarlamentarii au transmis un mesaj politic ferm prin adoptarea a două direcţii esenţiale. Prima direcţie este recunoaşterea accesului la hrană ca drept fundamental al omului, subliniind nevoia acută de sprijin pentru cei aflaţi în dificultate economică şi socială, într-un moment în care aproape 9% dintre europeni nu îşi permit o masă completă la fiecare două zile. a A doua este reprezentată de necesitatea asigurării unei finanţări adecvate pentru băncile pentru alimente, recunoscând rolul lor vital în oferirea de sprijin material şi incluziune socială, conform comunicatului.
Mai mult decât logistică: O infrastructură a demnităţii
Evoluţia legislativă de la Strasbourg validează modelul pe care Federaţia Băncilor pentru Alimente din România îl construieşte de ani de zile. FBAR, în calitate de membru cu drepturi depline al Federaţiei Europene a Băncilor Alimentare (FEBA) conectează România la acest succes de advocacy şi întâmpină cu bucurie succesul acestui demers. Votul confirmă faptul că băncile pentru alimente nu sunt doar mecanisme de redistribuire a surplusului, ci soluţii structurale în lupta împotriva sărăciei, potrivit comunicatului.
„Votul de la Strasbourg confirmă o realitate pentru care milităm neobosit în România: hrana nu trebuie să fie o incertitudine, ci un drept. Faptul că Parlamentul European subliniază necesitatea finanţării adecvate pentru structuri ca ale noastre este un semnal vital. Reţeaua noastră a depăşit stadiul de simplu intermediar; suntem astăzi o infrastructură logistică critică pentru sute de comunităţi vulnerabile. Pentru a continua să transformăm tonele de surplus în ajutor concret şi să menţinem standardele de siguranţă alimentară, avem nevoie de resurse,
nu doar de recunoaştere morală. Acest amendament sperăm să deschidă calea spre mecanisme de finanţare care să ne asigure sustenabilitatea”, a declarat Romuald Bulai, Preşedintele Federaţiei Băncilor pentru Alimente din România - FBAR.
Impactul FBAR: Solidaritate cuantificabilă
În timp ce la nivel european se discută strategii pentru 2026, în România, nevoia de intervenţie este imediată. Reţeaua FBAR (Bucureşti, Cluj, Roman, Braşov, Oradea, Timişoara, Constanţa, Craiova, Galaţi) funcţionează ca un scut social. În anul 2025, Băncile pentru Alimente au redistribuit peste 12 mii de tone de produse, dintre care peste 10 mii de tone, alimente salvate de la risipă. Peste 325.000 de persoane vulnerabile au fost sprijinite prin produsele care ajung la ele prin intermediul asociaţiilor partenere. Costurile logistice (transport, depozitare, lanţ frigorific) reprezintă o provocare constantă, pe care o finanţare adecvată, aşa cum propune Parlamentul European, ar putea să o amelioreze.
Apel la implicare
„Recunoaşterea europeană ne onorează, dar foamea nu aşteaptă strategii viitoare. Invităm companiile din România să ni se alăture acum, fie prin donarea surplusului de produse, fie prin sprijin financiar, pentru a menţine operaţională această reţea de solidaritate”, arată comunicatul.
















































Opinia Cititorului