Sondaj Cargus: 2 din 3 români renunţă la achiziţia unui produs dacă preţul este prea mare

Presiunea asupra bugetelor personale redefineşte comportamentul de consum online al românilor în 2026. Aproximativ 66% dintre respondenţi spun că renunţă la achiziţia unui produs atunci când consideră că preţul acestuia este prea mare, confirmând că sensibilitatea la preţ a devenit principalul factor în decizia de cumpărare.

Pe lângă preţ, alte motive frecvente pentru renunţarea la achiziţie sunt lipsa încrederii în produs şi incertitudinea privind calitatea sau durabilitatea acestuia, dar şi contextul economic general, care determină amânarea cumpărăturilor. Pe de altă parte, atunci când există un prag minim al valorii comenzii pentru livrare gratuită, aproape 38% sunt dispuşi să adauge produse suplimentare în coş, pentru a beneficia de acest avantaj, chiar dacă aceste produse nu sunt o prioritate imediată.

Într-un climat perceput ca instabil, consumatorii devin mai selectivi şi mai calculaţi, căutând nu doar oferte avantajoase, ci şi mai multă predictibilitate şi control asupra întregii experienţe de cumpărare. Dincolo de preţ, încrederea în produs devine un factor decisiv în momentul finalizării comenzii. 36,7% dintre români spun că renunţă la achiziţie atunci când nu sunt suficient de siguri de produs, iar 35,9% când au rezerve privind calitatea sau durabilitatea acestuia. În acelaşi timp, 31,3% declară că amână cumpărăturile din cauza contextului economic, semn că prudenţa nu se vede doar în preţ, ci şi în nevoia de siguranţă înainte de a lua decizia finală.

Experienţa de livrare rămâne un element important în ecuaţia deciziei de cumpărare, contribuind la nivelul de încredere în brand şi la percepţia generală asupra achiziţiei, chiar dacă nu reprezintă un factor principal de renunţare la comandă. Diferenţele se observă şi între generaţii, tinerii din Gen Z demonstrând un comportament uşor diferit faţă de celelalte generaţii analizate în studiu. Astfel, 74,3% dintre aceştia spun că renunţă la achiziţia produsului atunci când preţul este prea mare, peste media generală.

În acelaşi timp, 42,9% dintre tineri declară că ar accepta costuri de livrare mai mari în anumite situaţii dacă serviciul este perceput ca fiind mai sigur şi fără riscuri. Aproape 46% ar completa comanda cu produse pe care nu aveau neapărat în plan să le cumpere pentru a beneficia de livrare gratuită, iar pentru o parte dintre tineri experienţa de livrare capătă o importanţă mai mare comparativ cu anul anterior, influenţând modul în care aleg să finalizeze o achiziţie.

Tendinţele sunt vizibile şi în modul în care românii îşi aleg produsele. În 2026, decizia de cumpărare este ghidată în primul rând de valoarea percepută, nu doar de cost: 74,2% spun că raportul calitate-preţ este cel mai important criteriu, urmat de preţ (60,6%) şi de ofertele promoţionale (59,4%). În acelaşi timp, 48,9% acordă importanţă calităţii produsului, iar o parte semnificativă se bazează pe recenziile altor clienţi înainte de achiziţie. În schimb, influenţele externe, precum social media sau trendurile momentului, au un impact redus, ceea ce confirmă că decizia de cumpărare devine tot mai calculată şi orientată spre utilitate.

Tendinţele observate anterior se reflectă şi în modul în care românii definesc un produs care „merită preţul”, accentul mutându-se tot mai mult către valoarea percepută. Pentru 64,1%, aceasta este dată în primul rând de calitate, iar pentru 46,5% de capacitatea produsului de a răspunde clar unei nevoi. În acelaşi timp, 34,4% asociază valoarea cu siguranţa şi lipsa riscurilor, în timp ce doar 13% o raportează în principal la cel mai mic preţ.

Românii sunt reticenţi să plătească mai mult pentru produsele ecologice sau bio, iar criteriul valorii rămâne decisiv în alegerile de consum

Disponibilitatea de a plăti mai mult pentru produse eco sau bio rămâne limitată, cu peste 62% dintre respondenţi care afirmă că nu ar achita un preţ mai mare pentru astfel de produse în acest an, în timp ce doar aproximativ 14% ar accepta un cost suplimentar. În acelaşi timp, interesul pentru produsele locale există, însă este mai degrabă moderat şi motivat de factori specifici. Aproximativ 22% dintre respondenţi spun că aleg produse locale pentru a sprijini economia locală, în timp ce alţii le asociază cu beneficii precum percepţia de produs mai sănătos (19%) sau de calitate mai bună (aproape 13,5%).

Pentru a reduce impactul asupra mediului, comportamentul consumatorilor începe să se schimbe, însă mai degrabă prin alegeri pragmatice, determinate de constrângerile bugetare. Astfel, aproximativ 53% dintre respondenţi spun că încearcă să reducă risipa alimentară, în timp ce peste 47% aleg să cumpere mai responsabil, doar ce au nevoie. De asemenea, Generaţia Z se orientează către produse second-hand şi vintage (aproape 15%), cel mai ridicat procent dintre toate generaţiile.

Preţul şi promoţiile dictează preferinţele consumatorilor pentru branduri

Presiunea economică reconfigurează şi relaţia românilor cu brandurile preferate. Aproape 72% dintre consumatori spun că un raport calitate-preţ mai bun i-ar determina să treacă la o altă marcă, iar mai mult de jumătate (58,5%) ar schimba marca dacă preţul unui produs similar ar fi mai mic. Doar 17,5% dintre români spun că rămân loiali brandurilor preferate chiar dacă sunt mai scumpe, în timp ce 21,6% îşi păstrează fidelitatea doar pentru produsele esenţiale. În acelaşi timp, 14,3% aleg brandurile preferate doar când sunt la promoţie, iar 14,2% alternează între mărci cunoscute şi alternative mai ieftine. Cumpărătorii din Generaţia Z sunt cei mai receptivi la alternative - 65,7% ar schimba brandul pentru un preţ mai mic, faţă de 56,8% în rândul Millennials.

Aceeaşi exigenţă se vede şi în modul în care consumatorii reacţionează la experienţele negative. Aproape 60% dintre români spun că sunt mai puţin dispuşi să „ierte” o experienţă negativă a unui brand, ceea ce indică o creştere clară a aşteptărilor faţă de calitatea interacţiunii cu brandurile.

Livrarea cântăreşte tot mai mult în deciziile de cumpărare ale consumatorilor

Livrarea nu mai este percepută ca o simplă etapă finală a comenzii online, ci ca un element care influenţează în mod direct atât decizia de cumpărare, cât şi încrederea în brand. Astfel, aproximativ 72% dintre respondenţi spun că experienţa de livrare influenţează, în aceeaşi măsură sau mai mult ca în 2025, alegerea de a cumpăra sau de a evita cumpărăturile online, în timp ce mai mult de jumătate dintre români (aproape 57%) spun că experienţa cu serviciile de curierat le influenţează foarte mult încrederea în brandul de la care cumpără.

„Datele arată că românii au devenit mult mai atenţi la modul în care îşi gestionează fiecare achiziţie online şi la valoarea reală pe care o primesc în schimbul banilor cheltuiţi. Preţul rămâne un criteriu esenţial, însă decizia finală este tot mai puternic influenţată de încrederea în produs, în brand şi în experienţa de livrare. Într-un context economic incert, consumatorii nu renunţă la cumpărăturile online, dar devin mai selectivi, mai calculaţi şi mai puţin dispuşi să facă compromisuri. Pentru comercianţi şi partenerii lor logistici, acest lucru înseamnă că diferenţa nu mai este făcută doar de ofertă, ci de capacitatea de a livra o experienţă coerentă, transparentă şi predictibilă, care să ofere consumatorilor control real în fiecare etapă a procesului de cumpărare”, spune Belgin Bactali, CEO Cargus.

Nevoia de control şi vizibilitate asupra livrării devine, la rândul ei, un standard în aşteptările consumatorilor. Peste 86% dintre români consideră că este important sau foarte important să aibă acces la informaţii în timp real despre statusul livrării, intervalul orar şi notificări. În acelaşi timp, 67,7% dintre români consideră acceptabil un termen de livrare de 1-3 zile, în timp ce doar 17% acceptă 4-7 zile.

Pe de altă parte, echilibrul dintre experienţă şi cost rămâne foarte important. 49,8% dintre români spun că nu ar accepta costuri de livrare mai mari, considerând preţul un criteriu decisiv, în timp ce 30,5% ar face acest compromis doar în anumite situaţii, iar 14,8% spun că decizia depinde de valoarea comenzii. Pentru comercianţi şi firmele de curierat, acest comportament arată că o experienţă mai bună trebuie să vină cu beneficii clare şi un cost perceput ca fiind corect.

Sondajul Cargus a fost realizat în perioada 12 - 27 februarie 2026, pe un eşantion de 1.013 respondenţi cu vârsta de peste 18 ani, preponderent din mediul urban, utilizând metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing) prin platforma iVox Research. Categoriile de vârstă analizate în studiu se referă la Gen Z (18-29 ani), Mileniali (30-45 ani), Gen X (46-61 ani) şi Baby Boomers (62-80 ani). Rezultatele oferă o imagine relevantă asupra modului în care românii îşi ajustează comportamentul de consum online într-un context economic caracterizat de prudenţă şi presiune asupra bugetelor gospodăriilor.