SPECIALIŞTII AVERTIZEAZă:Risc de criză iminentă în construcţii

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 21 aprilie

Risc de criză iminentă în construcţii

Companiile din industrie avertizează cu privire la creşterile masive de preţuri la nivel internaţional

Constructorii au tras ieri un semnal de alarmă cu privire la o criză iminentă în sectorul de construcţii, cauzată de majorarea preţurilor la materiile prime la nivel internaţional. Conducătorii firmelor de construcţii, prezenţi la o conferinţă de presă organizată de Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), au avertizat că sute de lucrări de investiţii riscă să rămână nefinalizate şi că este nevoie de intervenţia statului care să modifice câteva prevederi legislative care să dea posibilitatea renegocierii contractelor de investiţii publice.

Cristian Erbaşu, director general Erbaşu Construcţii: "Indicatorul statistic oficial pentru activitatea din construcţii nu reprezintă o oglindă fidelă a activităţii din teren"

Cristian Erbaşu, directorul general al Erbaşu Construcţii şi preşedinte al FPSC, a afirmat că indicatorul statistic oficial pentru activitatea din construcţii, calculat de către INS, nu reflectă fidel realitatea din teren. Acesta arată că sectorul de construcţii a avut un prim trimestru 2021 destul de slab.

"Chiar dacă statisticile au arătat o situaţie bună pentru construcţii - pentru 2020 aţi văzut o creştere faţă de 2019 -, în ultimii trei ani construcţiile din România au avut într-adevăr o ascensiune chiar spectaculoasă dacă ne uităm la cifre, creşteri cu două cifre, însă deja primul trimestru reflectă ceea ce am previzionat încă de la începutul pandemiei - că 2021 va fi anul în care se va simţi această criză, această pandemie, dar şi criza economică din domeniul construcţiilor. Era evident că acest lucru se va întâmpla. În construcţii reacţia a fost mai târzie, investitorii au continuat să-şi finalizeze proiectele anterioare, s-au terminat, însă au fost mai sceptici în a demara alte proiecte. Acest fenomen a creat şi în domeniul nostru şi mai ales în domeniul materialelor de construcţii destul de multă confuzie şi nesiguranţă şi automat s-a creat o reacţie în lanţ - începând cu materia primă, materialele şi executanţii în ceea ce priveşte tarifele. (...) Escaladarea preţurilor din domeniul construcţiilor este înafara limitelor prevăzute de indicatorii statistici. Adică indicatorul statistic pe construcţii nu este o oglindă fidelă a realităţii din teren, a realităţii din proiecte", a spus Erbaşu.

La rândul său, Milos Jovicic, director general la Procema RWP, principalul furnizor de oţel beton şi plasă sudată pentru construcţiile din România, a afirmat că o parte din creşterea preţurilor la materialele de construcţii vine din stocurile foarte mici din perioada pandemică. Acesta a prezentat pe larg situaţia creşterilor de preţuri la unele materii prime şi produse folosite în construcţii şi a spus că din păcate, în România, în momentul de faţă, nu există o bază statistică relevantă care să reflecte aceste cifre, care să cuantifice dinamica preţurilor într-o formă relevantă.

Jovovic a spus: "Am avut o tendinţă de majorare semnificativă la preţurile produselor siderurgice în ultimul timp, în primul rând ca urmare a faptului că este un produs global, globalizat şi supus unor trenduri mondiale care se reflectă repede în toate colţurile economiei mondiale. Cauzele principale ale creşterii de preţ din ultimele 8 luni de zile este în primul rând revenirea diferenţiată a cererii post-pandemice în frunte cu China. Lucru care s-a suprapus peste stocurile mici datorate unei producţii reduse în perioada pandemică şi nu în ultimul rând din cauza unei presiuni inflaţioniste puternice datorate unor politici macroeconomice din SUA, dar şi din Uniunea Europeană. Peste asta avem un specific al pieţei româneşti, piaţă care, făcând parte din UE, se supune unor bariere la import sub forma cotelor de import la aproape toate produsele siderurgice importante, atât în construcţii cât şi în alte industrii. În acelaşi timp, în România, în acest moment, deşi există o producţie siderurgică destul de consistentă apar lipsuri din piaţa internă a unor serii de produse care au o importanţă deosebită în segmentul de construcţii: aici mă refer la oţel-beton, un produs care este de departe cel mai important în armarea betonului, sârmă laminată, un semi-fabricat important pentru o serie de produse siderurgice, dar şi profile grele. În acelaşi timp, avem un fenomen al unei producţii foarte limitate la unele produse căutate de piaţa de construcţii şi ale căror calităţi şi volume per total nu sunt asigurate de piaţa internă: aici mă refer la ţeava sudată, tabla prevopsită, tabla zincată şi altele. Dacă vorbim despre cifre şi despre creşteri de preţ, din păcate, în România, în momentul de faţă, nu există o bază statistică relevantă care să reflecte aceste cifre, care să cuantifice dinamica preţurilor într-o formă relevantă. Ca atare, dacă ne uităm la cotaţii bursiere... la bursa metalelor din Londra şi bursa mărfurilor din Daliang, China, cele mai relevante, vedem: la oţel-beton, preţul pe contracte futures de la Londra a crescut în ultimele 12 luni de la 408 dolari la 641 dolari, adică cu 57% sau cu 42% dacă comparăm cu preţurile din ianuarie 2020, pre-pandemice".

Acesta a arătat că există produse cu creşteri şi mai mari de preţuri şi a precizat că este de aşteptat ca acesta să fi fost vârful de creştere, fiind aşteptată de aici o corecţie.

"Lucrurile sunt şi mai drastice pe produse plate, anume pe banda laminată la cald, care este un produs semi-fabricat important pentru o serie de alte procesări successive, atât în industria automotive cât şi în industriile de construcţii. Preţul benzii laminate la cald pe LME a crescut de la 394 de dolari în aprilie 2020 la 854 de dolari în aprilie anul curent. O creştere de 116% sau 74% dacă comparăm cu preţul pre-pandemic din ianuarie 2020. Pentru profile mijlocii, un alt produs siderurgic utilizat frecvent în industria de construcţii, avem un alt indice Platts care reflectă un cumul de preţuri al pieţelor europene: aici avem o diferenţă de preţ de la 528 de euro în aprilie 2020 la 723 de euro în aprilie anul curent. Deci 37% la sută şi aprope nemodificat faţă de ianuarie 2020 unde avem o creştere de 36%. Sunt nişte cifre destul de mari în momentul de faţă. Ne aflăm într-un vârf de preţ nemaiîntâlnit în ultimii 9 ani de produsele siderurgice. Nu excludem posibilitatea unei corecţii de preţ pe termen scurt având în vedere volatilitatea tradiţională a produselor din oţel, dar este puţin probabil să vedem o revenire a preţurilor la nivelul de dinainte de pandemie având în vedere trendul pe termen lung - se vorbeşte despre un nou super-ciclu pentru preţurile la mărfuri", a spus directorul general al Procema.

Ovidiu Gurău, director comercial TeraPlast: "Am fost forţaţi să transferăm aceste creşteri în preţul final al produselor şi nu întrevedem o scădere a preţurilor la materiile prime"

Ovidiu Gurău, directorul comercial al TeraPlast, a afirmat că firma sa a fost forţată să transfere creşterile de preţ la materiile prime în preţul final al produselor. Acesta s-a referit în mod special la materiile prime utilizate de TeraPlast în confecţionarea produselor tip ţevi din PVC, polietilenă şi polipropilenă.

"Începând din luna august 2020, am început să înregistrăm creşteri la materia primă, în primă fază pe anumite game de produse şi valori relativ mici. Începând cu decembrie 2020 această creştere a materiilor prime a început să fie generalizată la nivelul tuturor materiilor prime utilizate în procesul de producţie, creşterile au început să fie din ce în ce mai mari şi aş putea să spun că în perioada august 2020 - aprilie 2021 variaţia acestor preţuri la materie primă este de la 45% până la 90%. Un factor de influenţă pentru acest tip de materie primă este etilena, care stă la baza acestor materiale. Variaţia preţului la etilenă - am avut în primă fază un paralelism între preţul de materie primă şi preţul de etilenă urmând ca tot ce s-a întâmplat din ianuarie 2021 până în prezent să nu mai aibă nicio legătură cu acest paralelism între produse, preţul la materii prime crescând foarte mult. Din discuţiile avute cu furnizorii noştri de materii prime nu întrevedem o scădere a preţului la materii prime în perioada următoare. Partea cea mai optimistă pe care am putea să o vedem, dar nu ştim când, ar fi un platou al preţului (...); nivelul acestor preţuri la materii prime, pentru noi cel puţin, este la un nivel maxim istoric. (...) Ne-am concentrat în toată această perioadă să avem materie primă şi să putem produce produsele noastre specifice pentru a asigura clienţilor stocurile necesare, dar am fost forţaţi ca aceste creşteri de preţuri de materie primă să le transferăm în preţul final al produsului", a explicat Gurău.

Roxana Ghioca, directorul general al Austrotherm România, producător de material termoizolant, a spus că creşterile de costuri la nivel internaţional pun în dificultate nu doar industria construcţiilor, ci industriile legate de materiale în general. Aceasta s-a raportat la situaţia preţurilor la produsele finite din polistiren. Ghioca a spus că aceste creşteri de preţuri vor produce efecte dezastruoase pe termen lung pentru proiectele aflate în derulare.

Aceasta a adăugat: "Mai mult, introducerea unor restricţii suplimentare a afectat în ultima perioadă evident şi ceea ce este legat de construcţii în mod special. Peste toate aceste aspecte ale realităţii economice se adaugă această evoluţie abruptă şi extrem de mare a preţurilor cu materiile prime. Pentru noi se înregistrează cotaţii istorice la nivel de materie primă, la nivel de granulă, şi dacă ar fi să punem punctul pe «i» iată că putem discuta de creşteri de peste 100% la materii prime. Evident, noi, ca şi producători, suntem în situaţia de a transfera în piaţă aceste costuri prin realitatea preţurilor la produsele noastre şi mai departe, pe lanţ, cu siguranţă, celor care utilizează produsele noastre, care s-ar putea găsi în imposibilitatea de a continua proiecte începute şi agreate anterior pandemiei. Cu siguranţă maximele istorice din 2021 se vor reflecta pe termen lung în efecte dezastruoase legate de proiecte care nu vor putea fi cu siguranţă încheiate la nivelul de preţ actual".

Aceasta a adăugat că au existat de asemenea probleme care nu au dat posibilitatea asigurării unor stocuri suficiente înainte de creşterile de preţuri: "Trecem printr-o perioadă de total dezacord cu estimarea de anul trecut şi deşi am vrea să găsim cauze legate de România nu putem: cauzele trebuiesc căutate în condiţiile internaţionale şi vorbim aici de cotaţiile Naphtha şi Brent Oil Price, foarte importante pentru industria de polimeri, cotaţii care sunt în continuă creştere şi în momentul acesta. (...) Specific industriei noastre ne-am confruntat în ultimele trei luni cu perioade de mentenanţă prevăzute de către producători, dar şi cu situaţii de forţă majoră. Astfel că nici măcar nu am avut posibilitatea de a ne face stocuri într-o perioadă în care preţurile erau cât de cât mai accesibile. Tot în primul trimestru al anului producătorii de granulă au invocat tot felul de probleme legate de lanţul de aprovizionare, iar nivelul de preţ a crescut constant depăşind, cum spuneam, 100%".

Erbaşu: "Deşi avem acum o guvernare de dreapta, nu vedem o creştere majoră a investiţiilor în România"

Directorul Austrotherm a mai declarat că este imposibilă o întoarcere la preţurile materiilor prime din 2019 sau chiar 2020 şi că este nevoie de intervenţia autorităţilor pentru a asigura continuitatea proiectelor de investiţii.

"Dacă aceste fenomene sunt independente de România, iată că ceea ce ţine de noi ţine de autorităţi. Suntem convinşi că doar implicarea activă a autorităţilor în modificarea legislaţiei actuale ar putea da continuitate proiectelor din industrie. Evident trebuie găsite soluţii locale pentru menţinerea unui flux continuu în industria construcţiilor, pentru modificarea eventuală a legislaţiei legate de achiziţii, de posibilitatea de a modifica preţurile în funcţie de realitatea economică actuală. Nu sunt chestiuni legate de producătorii interni sau de furnizorii interni de materiale de construcţii ci sunt pur şi simplu legate de realitatea momentului. Deşi aşteptăm cu toţii o repoziţionare a preţurilor în perioada următoare şi poate că va veni, dar aceasta va fi de doar câteva procente, în niciun caz nu ne vom întoarce la preţurile anului 2019 sau 2020. Aceste aspecte vor avea efecte pe termen lung. Cu siguranţă 2021 este un an dificil pentru toate industriile, însă noi, ca firmă privată, încercăm să fim flexibili şi să găsim soluţii. Dar fără intervenţia autorităţilor, fără intervenţia statului, fără redefinirea legislativă la nivel al realităţii economice, cu siguranţă pe termen lung vom avea efecte dezastruoase. Mi-aş dori să putem aştepta în perioada următoare o poziţie solidă din partea autorităţilor vizavi de continuitate şi flexibilitate", a spus Ghioca.

Erbaşu a intervenit şi a mai afirmat că o altă sursă de scumpire este închiderea unor facilităţi de producţie: "Din cauza unei impredictibilităţi cauzate de piaţă, de necunoaşterea unui plan de investiţii pe termen scurt şi mediu, producţiile au scăzut. Sunt foarte multe fabrici, foarte multe companii care au puncte de producţie şi care au hotărât închiderea unora dintre ele, iar prin urmare s-a creat o criză de materie primă în anumite momente şi anumite zone... Aceasta este o altă sursă a acestei scumpiri".

Acesta a afirmat că trebuie ţinut cont şi de faptul că suntem într-o pondere covârşitoare importator, fie a materiei prime, fie chiar a materialelor de construcţii, deci cursul valutar are şi el la rândul lui un impact foarte important asupra preţului în lei a oricărui material de construcţii.

"Ştiu că, în privat, este adevărat, contractele sunt consolidate în marea majoritate a cazurilor în euro, dar în contractele publice toate contractele sunt în lei şi problema acestor contracte este extrem de grea în ceea ce priveşte ducerea la bun sfârşit a proiectului. Practic, constructorii se află sub o presiune - între beneficiar şi furnizor - şi nu au cum să găsească soluţii în acest moment în foarte multe situaţii. Probabil că aceste soluţii vor veni doar dacă toţi factorii implicaţi se vor aşeza la masă şi vor hotărâ onest, transparent, să găsească aceste soluţii de deblocare a situaţiei create, într-un moment special. (...) Ideea că antreprenorul poate să previzioneze şi să-şi asume orice fel de risc, fără nicio limită, este o idee falsă a unor oameni care nu au nicio legătură cu economia de piaţă şi care judecă doar până la ieşirea din instituţia în care lucrează - după care este foarte nemulţumit că nu se fac autostrăzi, reţele, că nu se fac spitale... Ne manifestăm nemulţumirea pentru toate aceste lucruri, nerealizări, fără să ne gândim care sunt cauzele care au dus la aceste eşecuri", a spus Cristian Erbaşu.

Mircea Bulboacă, prim-vicepreşedinte FPSC: "Este o situaţie care poate duce multe companii spre faliment"

Mircea Bulboacă, prim-vicepreşedinte al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii, a spus că creşterea la principalele materiale de construcţii este nemaiîntâlnită în ultimele decenii: "Este o situaţie extrem-extrem de gravă, o situaţie care poate duce multe companii spre dezastru, spre falimente şi o situaţie aşa cum am spus nemaiîntâlnită în ultimii 20 de ani".

Acesta a spus că legislaţia nu reglementează foarte explicit situaţiile neprevăzute şi imprevizibile.

Bulboacă a menţionat: "Acest fapt, coroborat cu sensibilitatea autorităţilor contractante la creşterea valorică a contractelor de achiziţie publică, ne duc către un blocaj şi către o situaţie foarte grea cu urmări imprevizibile, atât pentru companiile de construcţii, cât şi pentru lucrări în sine. Trebuie spus că modul actual de actualizare a preţurilor este departe de realitatea evoluţiei acestor preţuri. Indicii statistici folosiţi nu surprind creşterea reală a preţurilor pe piaţa materialelor de construcţii. Indicii sunt undeva, de exemplu, la 3%, în timp ce creşterile de preţuri le-aţi auzit mai înainte de la cei care produc materiale de construcţii în România. (...) Această situaţie va avea urmări foarte-foarte grave dacă nu se vor lua măsuri care să reglementeze şi să corecteze fără echivoc şi într-un mod transparent situaţia actuală. Problemele sunt destul de complexe pentru lucrările de construcţii publice pentru faptul că durata de implementare a unui contract este foarte mare: până la punerea în execuţie a unui proiect poate să treacă chiar 2 ani de la începutul studiului de fezabilitate şi parcurgerii toate etapelor necesare până la licitaţie. De aceea bugetele care se aprobă, de foarte multe ori, sunt subevaluate faţă de momentul licitaţiei. De aceea am solicita o revizie a modului în care sunt abordate lucrările publice: să existe un moment cu 30 de zile înainte de licitaţie, moment în care să fie exprimat într-un mod transparent, corect şi la zi preţul şi valoarea lucrărilor şi evident, din punctul nostru de vedere, licitaţia este cea care dă să spunem valoarea unei lucrări. Plecând de la acest reper să avem nişte indicatori reali ai creşterii sau scăderii preţurilor şi pentru aceasta cred că ar trebui să se apeleze la indici internaţionali de preţuri, fie de pe bursele internaţionale sau indicatori europeni. Altfel, se va ajunge în situaţia în care vom avea foarte multe firme în insolvenţă pentru că nu vor putea să facă faţă acestor creşteri de preţuri şi situaţii actuale, aceasta însemnând plata sau neplata unor furnizori, însemnând lucrări publice blocate şi uneori chiar lucrări cu bani europeni. Trebuie să ne gândim că urmează în faţă un Plan de redresare şi rezilienţă şi văd foarte multe probleme în realizarea acestui plan dacă nu se va interveni în legea achiziţiei publice în ceea ce priveşte aceste măsuri de actualizare a preţurilor. În situaţia actuală toată lumea pierde. Este o distorsiune a pieţei în care, din punctul nostru de vedere, trebuie intervenit".

Potrivit acestuia, una dintre măsurile care trebuie luate este cea a exprimării, pentru lucrările publice, a preţului în euro.

"Astăzi, nu numai că vorbim de o creştere foarte mare a preţurilor şi a materiilor prime, aşa cum s-a arătat, dar mai discutăm şi despre o devalorizare a monedei naţionale. Aşa cum s-a mai spus, toate contractele în România sunt în moneda naţională. Este imperios necesar, din punctul nostru de vedere, să se ia măsuri de către autorităţi şi să se revizuiască legea achiziţiei publice şi modul de actualizare a preţurilor", a mai susţinut Mircea Bulboacă.

Sorin Greu, Bogart: "În 2020 s-au semnat 50.000 de noi contracte de muncă în construcţii, în 2021 deja avem 20.000-25.000"

La rândul său, Sorin Greu, director general la constructorul Bogart, a afirmat că, în contextul pandemiei, începând din luna aprilie 2020, firmele de construcţii au cunoscut o situaţie favorabilă în privinţa scăderii deficitului de forţă de muncă din sector.

"Mulţi muncitori români s-au întors în ţară sau mulţi care au activat în alte sectoare s-au reîntors în sectorul de construcţii şi s-au angajat sau reangajat la companiile de construcţii, companii care datorită facilităţilor OUG114 au reuşit să ofere salarii motivante în raport cu alte sectoare din România. Astfel, statistica spune că în 2020, în sectorul de construcţii, s-au semnat aproximativ 50.000 de contracte noi de muncă, iar în anul 2021, pănâ acum, aproape 20.000-25.000. Totuşi, credem că odată cu relansarea economică la nivelul UE cu siguranţă exodul de muncă îşi va relua cursul anterior. Aşa că va trebui să avem un plan de măsuri de retenţie a forţei de muncă în ţară. Una dintre măsurile necesare este menţinerea facilităţilor prevăzute în OUG114, lucru care pe noi ne-a ajutat cumva să echilibrăm situaţia deficitului de forţă de muncă începând cu 2019", a spus Greu.

Erbaşu a mai intervenit odată şi a susţinut că se încearcă preîntâmpinarea unor blocaje generalizate la nivelul întregii ţări în condiţiile în care în anii aceştia se doreşte o relansare economică.

Acesta a afirmat: "Exact când dorim să facem această relansare prin investiţii nu vom putea pentru că nu vom avea contractele potrivite, nu vom avea forţă de muncă calificată şi vom fi în incapacitatea de a derula ceea ce se doreşte la nivel de investiţii în România. Atragem atenţia că această reducere a deficitului (de forţă de muncă) este temporară, este din păcate accidentală - nu reflectă o situaţie fericită în piaţă, nu s-au întors în România extrem de mulţi iar cei care s-au întors sunt cu gândul la revenirea în Occident. Trebuie să convingem cât mai mulţi oameni să rămână în ţară, să nu plece, să pregătim alţii, tineri, iar pentru acest lucru avem nevoie, pe de o parte, de predictibilitate, iar pe de altă parte de contracte care să poată fi executate. Şi este foarte important ca companiile de construcţii să se concentreze în viitorul apropiat pe automatizare, digitalizare, pentru că altfel nu se va rezolva această problemă a forţei de muncă decât printr-o productivititate din ce în ce mai mare. Asta înseamnă investiţii - pe care nu le poţi face decât dacă ai contracte pe termen mediu şi lung ca să poţi apela la credite. Dacă lucrurile vor rămâne aşa cum sunt acum preconizăm din nou, la anul, o criză a forţei de muncă. O criză mai mare decât cea pe care o aveam acum 2 ani sau 3 ani când totuşi investiţiile nu erau foarte numeroase dar cu toate acestea era nevoie de foarte multă forţă de muncă suplimentară în România, calificată mai ales. Nu este nici uşor de adus din Asia forţă de muncă: sunt în domeniul construcţiilor până în 15.000 de oameni, cu eforturi foarte mari (au fost aduşi) şi nu sunt nici cei mai bine calificaţi cei care vin din Asia".

Erbaşu: "BNR să-şi facă treaba şi să vină cu nişte indicatori de inflaţie relevanţi"

Cristian Erbaşu a mai precizat că oficialii BNR ar trebui să-şi facă treaba şi să facă o serie de indicatori care să fie în conformitate cu realitatea deoarece există clar o problemă în alcătuirea indicelui de inflaţie. Acesta a susţinut că se încearcă descărcarea tuturor responsabilităţilor în spinarea constructorilor.

"Noi discutăm de creşteri, de exemplu, la polistiren - între 30 şi 58%, ţeavă PVC - între 20 şi 26%, tablă zincată - în jur de 50%. Nu s-a menţionat nimic din zona drumurilor, dar produsele de balastieră sunt undeva la 50% creştere, iar motorina şi bitumul undeva la 20%. Toate aceste lucruri fac ca toate materialele dintr-o investiţie să crească undeva între 30 şi 60-70% în condiţiile în care materialele reprezintă totuşi undeva la 30%, 40% chiar, din bugetul alocat unui proiect. Deci un constructor nu are cum să previzioneze în oferta lui un risc de 20%. (...) În condiţiile în care indicele de inflaţie ne arată un 2-3%, chiar în construcţii, este clar că acolo e o problemă în alcătuirea acelui indice de inflaţie şi tragem un semnal de alarmă către colegii noştri. Unii dintre ei au chiar aceeaşi specialitate ca noi, numai că sunt funcţionari publici. Au acest privilegiu. Însă dacă tot sunt funcţionari publici şi se ocupă de acest lucru să-şi facă treaba şi dacă au de făcut nişte indicatori să-i facă în conformitate cu realitatea. Ni se cere nouă să ne facem treaba, se încearcă a se descărca toate responsabilităţile către constructor. Am anomalii de genul - trebuie terminată o investiţie pe fonduri europene până în 2023, dar toate procedurile durează până în 2022 şi apoi în 6-8 luni trebuie să fac o lucrare care în mod normal se face în 3 ani. Iar toate procedurile preliminare s-au făcut în 5 ani şi s-au făcut şi prost", a declarat Erbaşu.

Acesta a mai afirmat că în prezent nu se vede o mare diferenţă la nivel de valori între investiţiile guvernelor PNL şi guvernelor PSD.

"Doar prin investiţii vom reuşi să ieşim din criză. Dacă nu vom începe să facem cât mai rapid aceste investiţii şi vor începe celalalte ţări din Europa să facă numeroase investiţii, deja au început defapt, toţi oamenii buni din România vor emigra în Vest unde au de lucru. Şi ne vom întreba de ce nu avem cu cine să facem proiectele pe care noi le avem. (...) Din păcate, în continuare, deşi avem acum o guvernare de dreapta, sunt economii în investiţii, nu vedem o creştere majoră a investiţiilor în România. Încă sunt limitate, încă sunt amânate. Nu este nicio diferenţă faţă de perioada anterioară unde într-adevăr era o guvernare de stânga care s-a concentrat pe protecţie socială şi pe creşteri de salarii, evident, unde dacă nu în domeniul public. Aia a fost gândirea lor însă nu cred că va mai merge această gândire. Dacă nu au dialog cu noi şi nu ascultă şi ce spunem noi... Şi să asculte din timp, nu când răul e făcut deja 80%. E mult mai greu să îndrepţi ulterior. La nivelul întregii economii vor fi întârziate efectele pozitive, iar efectele negative se vor perpetua. Vom avea probleme din ce în ce mai mai cu derularea contractelor, cu menţinerea forţei de muncă calificate în zona privată şi vom avea probleme din ce în ce mai mari cu stabilitatea economică. Vom merge dintr-o inflaţie ţinută controlat şi artificial, după părerea noastră - ştim bine că este o inflaţie mondială extremă -, către o inflaţie din ce în ce mai mare. Această inflaţie nu poate fi adusă în parametrii normali decât prin investiţii şi facem un apel către autorităţi să dea drumul la investiţii cât mai repede. Nici pentru ei nu cred că e bine, politic nu cred că e bine, să amâne la nesfârşit investiţiile, mai ales investiţiile de anvergură. (...) Dacă dau drumul tuturor licitaţiilor, într-un timp scurt, nu vor mai fi nici contestaţii pentru că constructorii vor avea toţi contracte. Nu vor mai fi nici probleme cu execuţiile şi în acel moment cu adevărat ne vom putea concentra doar pe executarea proiectelor" a spus Cristian Erbaşu.

Acesta a concluzionat afirmând că dacă aceste creşteri de preţuri nu se vor vedea în contracte constructori vor veni cu bani de acasă în câteva rânduri, însă acest lucru nu se poate întâmpla în cazul tuturor contractelor pentru că se riscă falimentul.

Erbaşu a conchis: "Aşa că fie va fi abandonată lucrarea, iar aceste lucrări nu se vor mai duce la bun-sfârşit - se vor relicita. De multe ori această soluţie este preferată de autorităţi, o soluţie proastă a unor oameni care nu vor să-şi asume responsabilităţi. Fie se poate întâmpla ceea ce prezentăm noi, soluţia de a veni cu o corectare a legislaţiei prin care să poată fi aceste contracte modificate, transparent, printr-o regulă extrem de uşor de aplicat. De exemplu să se ia în considerare fluctuaţiile de la bursă pentru materialele principalele, să se facă o medie şi să se aplice pe aceste contracte astfel încât constructorul, măcar parţial, să-şi poată acoperi costurile şi să poată duce proiectul la bun sfârşit. (...) Întârzierile sunt nenumărate din numeroase motive şi pot fi şi infinite, adică să nu se termine niciodată. Decât dacă se ajunge la relicitare, însă de multe ori nici la relicitări nu luăm măsurile necesare în urma experienţei anterioare. (...) Am avut discuţii cu guvernanţii, unii dintre ei au fost receptivi, unii vă spun sincer nu au înţeles nimic din ce le-am spus. Probabil că cei care care totuşi se mai pricep încearcă să găsească soluţii. Însă repet că au alte priorităţi. Nu le comentez, dar noi trebuie să dăm un semnal de alarmă, să explicăm aceste probleme. (...) Avem decidenţi politici sau funcţionari care vor să facă pe bani puţini, dacă se poate, toată ţară. Efectiv acei oameni nu înţeleg care e realitate şi după aceea se miră de ce nu se termină proiectele. După aceea se miră de ce calitatea lucrărilor pe care ei şi-o doreau este foarte-foarte slabă. Şi în cele din urmă se miră de ce nu mai sunt firme de construcţii pe piaţă şi sunt tot timpul alte firme noi. Noi mutilăm piaţa prin decizii şi peste aceste decizii, care sunt generale, de 30 de ani nu s-a învăţat nimic, a venit această pandemie cu o impredictibilitate şi instabilitate şi mai mare".

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
BTPay
Boromir

Curs valutar BNR

05 Mai. 2021
Euro (EUR)Euro4.9254
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1035
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4827
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7030
Gram de aur (XAU)Gram de aur234.7735

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Tohani
Cotaţii Emitenţi BVB
Concurs de idei de afaceri inovative ”Money is Funny” – ÎNSCRIERI
Cotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro