Spitalele îşi testează rezilienţa în faţa schimbărilor climatice

Centrul OncoGen din cadrul Spitalul Judeţean Timişoara a organizat un workshop dedicat evaluării vulnerabilităţilor climatice şi identificării soluţiilor de adaptare în sistemul sanitar. Evenimentul a vizat modul în care unitatea medicală poate răspunde eficient în cazul unor fenomene meteo extreme care afectează un număr mare de pacienţi, informează organizatorii. Iniţiativa face parte din proiectul european Mountadapt, finanţat prin Horizon Europe, şi reprezintă un prim pas în consolidarea rezilienţei climatice a spitalului.

• Parteneriat între medici şi autorităţi

Workshopul a fost organizat în colaborare cu Instituţia Prefectului Timiş şi cu sprijinul Consiliul Judeţean Timiş, subliniind rolul esenţial al cooperării interinstituţionale în gestionarea riscurilor climatice. Managerul spitalului, dr. Dorel Săndesc, a evidenţiat importanţa implicării autorităţilor în elaborarea unui plan coerent de intervenţie: „Rolul autorităţilor publice este esenţial în definirea şi rafinarea planului de rezilienţă climatică şi a procedurilor asociate”.

• Alergiile la ambrozie - o problemă tot mai gravă

Un punct central al discuţiilor l-a constituit impactul schimbărilor climatice asupra sănătăţii, în special creşterea cazurilor de alergii. Medicul alergolog Carmen Panaitescu a atras atenţia asupra efectelor severe ale polenului de ambrozie, care afectează tot mai multe persoane în lunile august-septembrie. „Pacienţii ajung în crize de astm, cu senzaţie acută de lipsă de aer, iar sistemul medical trebuie să fie pregătit să intervină rapid”, a explicat aceasta. Specialiştii au subliniat necesitatea implementării unui sistem de alertă similar celor meteorologice, care să anunţe perioadele cu nivel ridicat de polen, ca măsură de prevenţie pentru populaţie.

• Nevoia unui sistem de alertă şi intervenţie rapidă

Medicii şi autorităţile au convenit că prevenţia trebuie să devină o prioritate, iar informarea populaţiei joacă un rol crucial. În lipsa unor mecanisme eficiente de avertizare, numărul cazurilor severe riscă să crească, punând presiune pe unităţile de primiri urgenţe. „Aşa cum suntem anunţaţi când vine o furtună sau un val de căldură, ar trebui să existe şi avertizări privind nivelul de polen”, au subliniat participanţii la eveniment.

• Un model de bune practici la nivel european

Reprezentanţii spitalului au propus înfiinţarea unui grup de lucru permanent, format din specialişti din sănătate şi reprezentanţi ai autorităţilor, care să analizeze scenarii de risc şi să stabilească protocoale de intervenţie pentru diferite situaţii generate de schimbările climatice. Scopul este ca aceste măsuri să devină un model de bune practici, nu doar la nivel local, ci şi european, în contextul în care fenomenele climatice extreme devin tot mai frecvente.

• Sănătatea, în prima linie a crizei climatice

Evenimentul de la Timişoara evidenţiază o realitate tot mai clară: sistemele de sănătate sunt direct afectate de schimbările climatice şi trebuie să se adapteze rapid. De la valuri de căldură şi poluare, până la alergeni sezonieri tot mai agresivi, spitalele devin puncte critice în gestionarea acestor riscuri, iar pregătirea lor poate face diferenţa între reacţie şi prevenţie.