Studiu BARES D&I 2025: HoReCa şi Serviciile devin mai incluzive, în timp ce Producţia şi Administraţia publică pierd teren în faţa discriminării şi pasivităţii

În plină criză a forţei de muncă şi sub presiunea tot mai mare a performanţei, organizaţiile ar trebui să creeze medii incluzive şi să valorifice diversitatea pentru a-şi păstra oamenii, potrivit unui comunicat emis redacţiei. Cu toate acestea, studiul BARES D&I 2025 realizat de OPEN MINDS - Asociaţia pentru Diversitate şi Incluziune arată că în multe industrii din România se întâmplă exact opusul: angajaţii tac, se retrag sau aleg să plece, iar sectoarele care rămân captive în pasivitate pierd resursa capabilă să aducă stabilitate şi inovaţie.

Pe de o parte, industrii precum HoReCa şi Serviciile se transformă rapid, devenind mai deschise şi mai profesioniste. Pe de altă parte, sectoare tradiţionale precum Producţia şi chiar Administraţia publică rămân blocate într-un climat al tăcerii şi al pasivităţii, riscând să piardă oamenii valoroşi exact atunci când nevoia lor este mai mare.

„Datele BARES D&I 2025 arată că incluziunea nu mai este un subiect de imagine, ci un răspuns strategic la provocările reale ale pieţei muncii. Industriile care reuşesc să creeze un climat de colaborare şi respect atrag oamenii cu potenţial, în timp ce organizaţiile care rămân captive în excludere sau pasivitate pierd exact resursa de care depinde rezilienţa lor”, susţine Mirela Tănase, Vicepreşedinte OPEN MINDS.

Studiul a identificat patru mari tipologii de angajaţi - Avangardiştii incluziunii, Centraţii pe sine, Spectatorii sociali şi Deconectaţii social - care se distribuie diferit în funcţie de industrie.

Avangardiştii, cei mai activi promotori ai empatiei, colaborării şi echităţii, sunt vizibili mai ales în servicii, în HoReCa şi administraţie publică, unde ocupă frecvent poziţii de management (46%). Centraţii pe sine, orientaţi mai degrabă către beneficiile individuale decât către valorile colective, cresc numeric în producţie şi comerţ, dar raportează scăderi accentuate ale satisfacţiei emoţionale şi ale încrederii în echitate. Spectatorii sociali, deşi recunosc diversitatea, evită să intervină şi preferă o atitudine pasivă, în timp ce Deconectaţii sunt cei mai vulnerabili, declarând lipsă de siguranţă psihologică şi niveluri ridicate de stres.

Potrivit sursei, în HoReCa şi comerţ, ponderea Avangardiştilor a crescut spectaculos, de la 21% în 2024 la 35% în 2025, ceea ce indică o deschidere mai mare către incluziune şi o profesionalizare treptată a sectorului. În paralel, Deconectaţii au scăzut drastic, de la 15% la 5%, iar Spectatorii sociali de la 33% la 23%. Totuşi, Centraţii pe sine cresc, de la 31% la 37%, semn că presiunea lipsei de personal obligă angajatorii să adopte practici mai incluzive pentru a-şi păstra oamenii, dar în acelaşi timp individualismul rămâne prezent.

Dacă ne raportăm la sectorul Serviciilor, segmentul Avangardiştilor a urcat de la 30% la 36%, consolidând acest domeniu ca un pol al incluziunii sociale. Creşterea lor se reflectă şi în scăderea Centraţilor pe sine, de la 28% la 25%, ceea ce arată o orientare mai pronunţată către implicare colectivă. Deconectaţii scad de la 14% la 11%, în timp ce Spectatorii sociali rămân constanţi (28% → 28%). Aceste tendinţe confirmă atractivitatea sectorului pentru noile generaţii, care caută medii autentice, echitabile şi deschise diversităţii.

Situaţia este mai complexă în Administraţia publică. Aici, Avangardiştii reprezintă 34% dintre angajaţi, un procent ridicat, dar în scădere faţă de 36% în 2024. În acelaşi timp, Centraţii pe sine cresc de la 22% la 28%, în timp ce Spectatorii sociali scad de la 28% la 24%. Deconectaţii rămân constanţi la 14%. Datele conturează imaginea unui sector stabil şi reglementat, cu o bază solidă pentru incluziune, dar în care scăderea Avangardiştilor şi creşterea Centraţilor sugerează blocaje culturale şi dificultăţi în transformarea reală a climatului organizaţional.

În schimb, Producţia rămâne dominată de tipare pasive. Avangardiştii scad puternic, de la 36% în 2024 la 29% în 2025, în timp ce Centraţii pe sine cresc de la 24% la 27%, iar Deconectaţii de la 9% la 17%. Spectatorii sociali scad uşor, de la 31% la 27%. Acest profil arată o alunecare spre dezangajare şi o rezistenţă mai mare la schimbare, reflectând atât presiunile organizaţionale din sector, cât şi lipsa unei culturi incluzive consolidate.

„BARES D&I 2025 arată foarte clar că industriile din România se dezvoltă în ritmuri diferite atunci când vine vorba de incluziune. HoReCa şi Serviciile devin tot mai deschise şi mai atractive pentru angajaţi, în timp ce Producţia sau Administraţia publică se confruntă cu blocaje culturale care frânează adaptarea. Această polarizare înseamnă că, în loc să valorificăm diversitatea ca resursă strategică, riscăm să adâncim decalajele şi să pierdem exact oamenii de care organizaţiile au cea mai mare nevoie”, a mai explicat Mirela Tănase.

Conform comunicatului, nu în ultimul rând, studiul scoate în evidenţă un factor comun în toate industriile: persistenţa discriminărilor. Aproape jumătate dintre respondenţi (45%) au observat discriminări salariale, iar 39% favoritisme în accesul la oportunităţi de carieră. Lipsa reacţiei la plângeri (37%) şi comentariile discriminatorii (36%) completează acest tablou. Consecinţa este că în sectoarele cu incluziune redusă, jumătate dintre angajaţii excluşi declară că vor să plece - dublu faţă de media naţională, de 24%.

„Valorile personale sănătoase ale angajaţilor nu se pot manifesta dacă organizaţia nu oferă un spaţiu receptiv. Barometrul arată că, în lipsa acestui sprijin, chiar şi cei cu potenţial de leadership incluziv ajung să se retragă sau să plece. Într-o piaţă a muncii unde retenţia şi atragerea oamenilor devin critice, companiile care nu iau în serios incluziunea îşi subminează singure şansele de a construi stabilitate şi performanţă pe termen lung.” - a încheiat Mirela Tănase, Vicepreşedinte OPEN MINDS.