Studiu Mkor: 9 din 10 români sunt pesimişti în privinţa economiei

Conform studiului MKOR Consumer Sentiment România, care urmăreşte sentimentul economic general din Q3 2023 până în Q2 2026, mai puţin de 1 din 10 români (8%) mai sunt optimişti. Acum trei ani erau de două ori mai mulţi (16%), potrivit sursei citate.

Conform studiului, pesimiştii au urcat în aceeaşi perioadă de la 3 din 4 (74%) la aproape 9 din 10 (87%). Şi aşteptările pentru anul care vine s-au înrăutăţit: cei pesimişti în privinţa evoluţiei următoarelor 12 luni au urcat de la 68% la 80%.

Faţă de anul trecut, românii văd mai prost economia, propriile venituri, dar şi organizaţia în care lucrează

Dacă ne uităm doar la ultimele două trimestre, cifrele arată aproape la fel. Indexul Consumer Sentiment stă la -0,90 în Q1 2026 şi -0,93 în Q2 2026, o diferenţă prea mică pentru a conta. Comparat cu Q2 2025 însă, acelaşi indicator a coborât de la -0,73 la -0,93. Scala de măsurare este de la -2 (foarte pesimist) la +2 (foarte optimist).

Q2 2025 a fost trimestrul alegerilor prezidenţiale, un context care poate explica parţial de ce nivelul de atunci era mai puţin negativ. Aceste date nu trebuie privite izolat. Fiecare trimestru are contextul lui: alegeri, măsuri fiscale, o moţiune de cenzură, iar oamenii îl absorb şi îl duc mai departe în felul în care îşi evaluează propriul trai. De asta MKOR măsoară acest indicator trimestrial, nu o dată pe an: un singur val arată o stare, seria de date arată o direcţie.

Aceeaşi tendinţă apare peste tot: evaluarea pe care oamenii o dau situaţiei financiare a gospodăriei a coborât de la -0,58 la -0,86, la fel şi în privinţa economiei ţării (a scăzut de la -1,16 la -1,27), respectiv a propriei organizaţii (în coborâre de la -0,45 la -0,66). Practic, oamenii au impresia că o duc din ce în ce mai rău.

Sistemul sanitar a câştigat cea mai multă încredere în trei ani, justiţia a pierdut cel mai mult

Studiul MKOR a analizat şi evoluţia încrederii în instituţii. Media, pe o scală de la 1 la 7, e aproape neschimbată în trei ani, 3,37 în 2023, 3,42 în 2026, dar ascunde o schimbare de ierarhie. Sistemul sanitar a urcat cel mai mult (de la 3,6 la 4,0), în timp ce Justiţia a pierdut cel mai mult (de la 3,4 la 3,1); Băncile au urcat aproape la fel de mult ca sănătatea.

Doar în ultimul an, Biserica a pierdut cel mai mult teren dintre instituţiile în scădere, iar Parlamentul, Partidele politice şi Administraţia locală au mai coborât uşor.

Clasamentul are însă un plafon care spune mai mult decât modul cum sunt ierarhizate instituţiile. Din cele 14 instituţii evaluate, niciuna nu trece de 5 din 7. Pe primul loc e Şcoala, cu 4,7, urmată de Companiile private, cu 4,3. Pe locul trei sunt la egalitate încrederea în alţi oameni şi în Sistemul sanitar, cu 4,0. La celălalt capăt, Partidele politice au 1,9.

Pentru orice organizaţie ori instituţie care lucrează cu publicul larg, asta înseamnă că încrederea se câştigă (sau se pierde) la fiecare interacţiune, iar punctul de plecare e mai jos decât ne-am aştepta.

În 2026, cheltuielile de bază rămân prima grijă a familiilor

Rata de inflaţie pe care o estimează românii a scăzut de la 21% la 16% în cei trei ani de studiu, dar presiunea resimţită a crescut: 75% spun că preţurile au crescut semnificativ.

Întrebaţi care sunt primele trei aspecte care îi îngrijorează în privinţa propriei familii, mai mult de jumătate dintre români, 52% dintre români menţionează cheltuielile de bază, de departe, principala îngrijorare.

Urmează nivelul salariilor (42%), sănătatea fizică (37%), siguranţa locului de muncă (32%) şi nivelul impozitelor şi taxelor (31%). Patru dintre primele cinci griji ale familiei sunt despre bani, pentru că şi siguranţa locului de muncă înseamnă tot venit.

Restul listei stă sub 20%. Costurile serviciilor medicale sunt menţionate de 20% dintre respondenţi, îngrijirea copiilor sau a vârstnicilor şi sănătatea mentală de câte 16%, calitatea educaţiei de 15%.

"Pesimismul românilor nu a crescut în linie dreaptă. În Q2 2024 a coborât la 59%, cel mai mic nivel din toată seria, iar de atunci a urcat la 87%. Dar ce s-a schimbat nu e doar intensitatea, ci natura grijii. Rata de inflaţie pe care o estimează românii a scăzut de fapt, de la 21% la 16%, şi totuşi 75% spun acum că preţurile au crescut semnificativ. Presiunea resimţită s-a mutat de la preţuri la venit: patru dintre primele cinci griji ale familiei sunt acum despre bani. E o îngrijorare legată de stabilitate economică, nu doar de preţ. Şi este o îngrijorare pe care companiile nu o pot rezolva cu o reducere. Comparativ cu anul trecut, toate cifrele importante ale studiului merg în aceeaşi direcţie: mai puţină încredere, mai puţin optimism, mai puţină speranţă în propria organizaţie. Eroziunea e lentă şi tocmai asta o face greu de observat din interior." - Cori Cimpoca, Founder & CEO MKOR