Tensiunea creşte la nivel global: NATO ameninţă cu arsenalul său nuclear Rusia şi China

Declaraţiile din ultimii doi ani ale preşedintelui rus Vladimir Putin referitoare la utilizarea arsenalului nuclear drept ultimă armă pentru apărarea teritoriului Federaţiei Ruse şi-au găsit corespondent în afirmaţia de ieri a lui Jens Stoltenberg, Secretarul General al NATO, care a spus că există discuţii între membrii alianţei militare despre scoaterea rachetelor nucleare din depozite şi amplasarea lor în mai multe locuri, în scopul acţionării ca factor de descurajare pentru orice escaladare a conflictului din Ucraina din partea Rusiei şi a tensiunilor privind Taiwan din partea Chinei.

Jens Stoltenberg a declarat, citat de presa britanică şi preluat de Reuters: "Nu voi intra în detalii operaţionale despre câte focoase nucleare ar trebui să fie operaţionale şi care ar trebui să fie stocate, dar trebuie să ne consultăm cu privire la aceste aspecte. Exact asta facem. Scopul NATO este, desigur, o lume fără arme nucleare, dar atât timp cât vor exista arme nucleare, vom rămâne o alianţă nucleară, pentru că o lume în care Rusia, China şi Coreea de Nord au arme nucleare, iar NATO nu, este un lume mai periculoasă".

Declaraţia lui Stoltenberg a avut loc după ce şeful Consiliului de Securitate Naţională de la Kiev a afirmat că Vladimir Putin ar putea cere folosirea unei arme nucleare tactice dacă armata Rusiei va fi înfrântă în Ucraina.

Jens Stoltenberg a mai spus că autorităţile de la Beijing investesc masiv în armamentul modern, inclusiv în arsenalul nuclear, care ar urma să crească la 1.000 de rachete până în anul 2030.

"Şi asta înseamnă că, într-un viitor nu foarte îndepărtat, NATO s-ar putea confrunta cu ceva nu s-a confruntat niciodată până acum, şi anume doi potenţiali adversari nucleari - China şi Rusia, desigur, acest lucru are consecinţe. De aceea SUA îşi modernizează bombele gravitaţionale pentru focoasele nucleare pe care le au în Europa, iar aliaţii europeni modernizează avioanele care vor fi dedicate misiunii nucleare a NATO", a concluzionat Jens Stoltenberg.

Declaraţia lui Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, potrivit căruia alianţa militară ar putea desfăşura mai multe arme nucleare în lume pe fondul unei ameninţări tot mai mari reprezentate de Rusia şi China a atras reacţia autorităţilor de la Kremlin, care au calificat-o drept o escaladare a conflictului din Ucraina.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Federaţiei Ruse, a afirmat, citat de agenţia TASS: "Aceasta nu este altceva decât o escaladare a conflictului actual. Spre deosebire de oficialii occidentali, preşedintele Putin ori de câte ori vorbeşte despre o eventuală utilizare a arsenalului nuclear, o face răspunzând de fapt întrebărilor reporterilor ruşi sau străini, nu din proprie iniţiativă aşa cum a făcut-o Jens Stoltenberg".

Oficialul rus a mai spus că declaraţia Secretarului General al NATO contravine documentului emis în urma conferinţei de weekend-ul trecut privind condiţiile de pace în Ucraina, adoptat de 80 de state din cele 93 participane, text carte în opinia lui Peslov este inadmisibil pentru autorităţile de la Kremlin.

Potrivit unui raport recent al Institutului Internaţional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI), puterile nucleare îşi dezvoltă din ce în ce mai mult arsenalele pe măsură ce situaţia geopolitică se deteriorează,

Documentul citat precizează: "Cele nouă state cu arme nucleare - Statele Unite ale Americii, Rusia, Marea Britanie, Franţa, China, India, Pakistan, Republica Populară Democrată Coreea (Coreea de Nord) şi Israel - au continuat să-şi modernizeze arsenalele nucleare şi au desfăşurat în anul 2023 noi sisteme nucleare sau mai multe sisteme de arme cu capacitate nucleară".

Principala constatare a SIPRI este că numărul şi tipurile de arme sunt în creştere, pe măsură ce ţările se bazează din ce în ce mai mult pe descurajarea nucleară. Conform datelor din raport, în ianuarie 2024 în lume existau aproximativ 12.121 de focoase nucleare, dintre care 9.585 erau în stare de alertă, iar dintre acestea 3.904 erau desfăşurate pe rachete sau aeronave, ceea ce reprezintă o creştere cu 60% faţă de raportul din ianuarie 2023. Aproximativ 2.100 de focoase dislocate erau în alertă maximă pentru rachete balistice. Potrivit SIPRI, aproape toate focoasele aparţineau Rusiei sau Statelor Unite, dar se crede că China le-a pus pe unele dintre ele în alertă maximă pentru prima dată.

India, Pakistanul şi Coreea de Nord, la rândul lor, caută o modalitate de a pune mai multe focoase pe rachetele balistice, în timp ce Marea Britanie, China, Rusia, Statele Unite şi Franţa au deja astfel de capacităţi, potrivit experţilor SIPRI.

Cotidianul britanic The Telegraph anunţa ieri că Regatul Unit a desfăşurat aproximativ 40 din cele 225 de focoase nucleare ale sale, în timp ce SUA au 1.700 de focoase (şi alte 3.700 în rezervă). În acelaşi timp, jurnaliştii britanici arătau că Franţa "nu îşi pune arsenalul atomic la dispoziţia alianţei din cauza unei decizii de lungă durată de a-şi menţine propria independenţă în privinţa sistemului de descurajare nucleară".

• Premierul Ungariei aprinde spiritele: NATO va construi noi baze militare în Polonia, Slovacia şi România

În acest context global tensionat, premierul Ungariei, Viktor Orban a declarat că NATO intenţionează să înfiinţeze noi baze militare în Polonia, România şi Slovacia, ca parte a unei misiuni de coordonare a livrărilor de arme către Ucraina.

Viktor Orban a declarat la un post de radio, citat de Sarajevo Times: "Alianţa vrea să înceapă o aşa-numită misiune NATO în Ucraina. Aceasta înseamnă că NATO va coordona transferul de arme care sunt livrate Ucrainei". El a precizat că este vorba de trei mari baze militare din care vor fi transferate arme în Ucraina, din partea membrilor Alianţei. Premierul ungar a afirmat că Rusia va considera cele trei baze o ameninţare directă şi că ele vor deveni ţinte militare legitime pentru forţele armate ruse.

Viktor Orban a spus că Ungaria va rămâne în afara acestei iniţiative şi a precizat: "Din cauza faptului că ne aflăm în apropierea zonei de conflict, trebuie să luăm măsuri pentru securitatea noastră. Ungaria nici nu va permite utilizarea teritoriului său şi nici nu va acorda ajutor pentru livrarea de arme. În regiunea noastră, trei ţări merg direct către război. În timp ce polonezii şi românii avansează repede, slovacii sunt mai rezervaţi. Noi ne vom menţine cu fermitate în afara acestor planuri. Poziţia Ungariei în această chestiune este că se comite o greşeală. Chiar dacă toţi ceilalţi 31 de membri ai NATO spun că suntem singuri în această problemă, vom continua să spunem că acest război este inutil şi că situaţia nu poate fi rezolvată pe câmpul de luptă".

Afirmaţia lui Viktor Orban, dacă se referă la noua bază militară de la Mihail Kogălniceanu, este pe jumătate eronată, deoarece documentele necesare construirii ei şi decizia în acest sens a fost luată de Guvernul României în anul 2020, adică înainte cu doi ani de declanşarea ilegală de către Federaţia Rusă a războiului din Ucraina

Cu toate declaraţiile lui Viktor Orban, se pare că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a luat recent o decizie în favoarea Ungariei care, pe termen lung, nu putea rămâne fără consecinţe. Întrucât Statele Unite şi Germania încă nu doresc să invite Ucraina să se alăture oficial Alianţei Atlantice, Stoltenberg a propus, între timp, integrarea în cadrul NATO a unei părţi a misiunilor Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei. Creată în aprilie 2022, această structură sub conducere americană pregăteşte, coordonează şi livrează Ucrainei toate armele pe care Occidentul le furnizează acestei ţări aflate în război. Pentru a integra aceste servicii în cadrul NATO, este nevoie de consens între aliaţi. Numai unul se opune acestei propuneri: Ungaria.

Pentru a obţine şi sprijinul Budapestei, Jens Stoltenberg a negociat o derogare, iar în 13 iunie a anunţat, după o întrevedere cu Viktor Orban, că s-a ajuns la un "acord privind condiţiile de neparticipare a Ungariei la sprijinul NATO pentru Ucraina". "În acelaşi timp", a afirmat Stoltenberg, "prim-ministrul m-a asigurat că Ungaria nu se va opune acestor eforturi, permiţând astfel altor aliaţi să avanseze".

Ungaria "nu poate schimba deciziile celorlalte 31 de state membre", a declarat şeful guvernului ungar, dar Budapesta "nu va contribui financiar şi nu va trimite niciun om în acest război". Concret, Ungaria nu va finanţa programul de coordonare, înfiinţat în prezent în Germania, şi niciun personal maghiar din cadrul NATO nu poate fi alocat acestuia.

Pentru unii diplomaţi, care doresc să asigure succesul următorului summit de la Washington, Stoltenberg a găsit modul de operare ideal pentru a debloca situaţia cu Ungaria. După cum afirmă Julianne Smith, ambasadorul american la NATO, "nu toţi membrii Alianţei participă întotdeauna la toate activităţile sau misiunile NATO".

Pentru alţi diplomaţi, însă, introducerea unei derogări şi acceptarea faptului că unul dintre aliaţi se disociază de sprijinul politic pentru Ucraina ridică semne de întrebare. Nu numai că "am aflat despre această derogare din presă", a protestat un diplomat, dar, mai mult, "acest lucru autorizează Ungaria să aibă pretenţii tot mai mari".