Rusia modifică în noua variantă a dicţionarului limbii de stat definiţia cuvântului „democraţie”

Rusia a modificat în noua variantă a dicţionarului limbii de stat definiţia cuvântului „democraţie”, schimbând sensul acestui termen fundamental într-o interpretare care delegitimează modelul occidental, potrivit Meduza, de la care relatăm cele ce urmează.

Noul dicţionar, realizat de Universitatea de Stat din Sankt Petersburg şi introdus de guvern pe lista lucrărilor normative obligatorii pentru toate instituţiile, redefineşte termeni-cheie ai limbajului politic şi social, unele definiţii fiind elaborate în coordonare cu Biserica Ortodoxă Rusă şi sub supravegherea Ministerului Justiţiei.

Cea mai controversată modificare priveşte sensul cuvântului „democraţie”. Dacă definiţia clasică descrie guvernarea exercitată de cetăţeni şi controlul public asupra deciziilor statului, versiunea introdusă de autorităţile ruse susţine că, „în practica vieţii politice din ţările occidentale”, democraţia este un sistem în care instituţiile statului acţionează în interesul „celor mai influenţi indivizi”, fiind prezentată chiar ca o „democraţie imaginară”. Noua formulare pune accent pe ordine, disciplină şi coordonare, în conformitate cu „valorile spirituale şi morale tradiţionale” promovate de Kremlin.

Dicţionarul cuprinde 45.000 de cuvinte - de peste două ori mai puţine decât Marele Dicţionar Explicativ din 2000 - şi introduce pentru prima dată norme cu caracter obligatoriu privind utilizarea anumitor termeni. În plus, autorii au inclus o listă extinsă de 14 rădăcini considerate „limbaj obscen”, interzise în comunicarea publică.

Criticii remarcă faptul că din dicţionar lipsesc cuvinte precum „gulag”, „stalinism”, „adevăr”, „credinţă” sau „speranţă”, în timp ce termeni precum „regim”, „autoritarism”, „agent străin” sau „unitate” primesc definiţii adaptate ideologiei statului rus. Lingvistul Mihail Kopotev, de la Universitatea din Helsinki, consideră lucrarea „surprinzător de neglijentă”, cu numeroase definiţii copiate din ediţii anterioare şi mii de intrări eliminate.

Prin includerea dicţionarului pe lista documentelor normative, autorităţile de la Moscova consolidează standardizarea limbii oficiale într-o direcţie conformă politicilor Kremlinului, într-un context de control tot mai strict asupra spaţiului informaţional şi discursului public.