The Guardian: Capacitatea UE de a se apăra împotriva unei invazii rămâne incertă, potrivit unui raport oficial

Capacitatea Uniunii Europene pentru un răspuns militar în faţa unei invazii străine până în anul 2030 rămâne incertă din cauza dependenţei continue de Statele Unite şi a sistemelor naţionale de apărare fragmentate, potrivit unui raport al Curţii de Conturi Europene (CCE) citat de publicaţia britanică The Guardian. Deşi blocul comunitar este mult mai bine pregătit comparativ cu perioada anterioară invaziei ruseşti pe scară largă din Ucraina din 2022, atingerea obiectivului de pregătire pentru apărare până la sfârşitul deceniului va fi dificilă, mai notează sursa citată.

„Atingerea nivelului de pregătire pentru apărare în UE până în 2030 rămâne o provocare. Există în continuare dificultăţi majore, cum ar fi sistemele naţionale fragmentate sau blocajele industriale. De asemenea, depindem în continuare de Statele Unite”, a declarat Marek Opio³a, membrul CCE care a condus revizuirea politicii de apărare a UE. Totodată, oficialul subliniază că UE are capacitatea „să facă în continuare progrese majore” în condiţiile unei majorări drastice a cheltuielilor pentru apărare şi ale unei extinderi rapide a producţiei de muniţie, arată The Guardian.

Între 2020 şi 2025, statele membre ale UE şi-au majorat cheltuielile de apărare cu 79%, ca reacţie la ameninţarea rusă şi ca un efort tardiv pentru atingerea obiectivelor de cheltuieli ale NATO. Ţinta de pregătire pentru apărare până în 2030 a fost stabilită anul trecut, după avertismentele serviciilor de informaţii referitoare la planurile Rusiei pentru un război la scară largă. Un auditor superior a definit acest obiectiv drept cerinţa de „a avea autonomie strategică” şi „capacitatea de a susţine în mod independent un război de mare intensitate”. Acelaşi auditor a avertizat că industriile naţionale fragmentate şi „cooperarea insuficientă” între guverne generează riscul duplicării cheltuielilor sau al unor lacune persistente în capabilităţile militare, informează publicaţia britanică.

Raportul evidenţiază tensiunea dintre nevoile urgente de pe câmpul de luptă şi politica achiziţiilor cu „preferinţă europeană”. Conform unui studiu citat de CCE, între februarie 2022 şi iunie 2023, 78% din achiziţiile de apărare ale statelor UE au provenit din afara blocului, iar SUA au reprezentat 63% din total. Creşterea achiziţiilor din SUA a fost un „lucru de înţeles, deoarece UE trebuia să găsească capabilităţi care erau disponibile rapid”, a precizat auditorul superior. De asemenea, oficialul european susţine că se observă „semne timpurii de îmbunătăţire a acestei situaţii”, menţionează sursa citată.

În acest context tensionat, Ucraina a solicitat recent o derogare de la regulile de achiziţie europene în vederea cumpărării de interceptoare Patriot de fabricaţie americană, prin utilizarea creditului de sprijin de 90 de miliarde de euro oferit de UE. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a explicat că solicitarea „ar necesita o derogare” de la regulile referitoare la un conţinut majoritar european. „Ultimul cuvânt îl au statele membre şi, desigur, speranţa noastră ar fi ca acest lucru să fie acordat curând”, a declarat purtătorul de cuvânt, notează The Guardian.

În cadrul analizei deciziilor de achiziţie extracomunitare generate de criză, auditorul superior al Curţii a oferit explicaţii suplimentare. „Poate avea sens atunci când ai o nevoie urgentă pe termen scurt. Chiar dacă achiziţionezi ceva ce nu ai la nivel intern, [ar trebui] să ai mereu un plan cu privire la modul în care să dezvolţi acea capacitate critică pe termen lung în interiorul Uniunii Europene”, a conchis reprezentantul instituţiei europene, conform sursei menţionate.