The Guardian: Inteligenţa artificială a conceput primele virusuri funcţionale în laborator

Oamenii de ştiinţă au creat în laborator primii viruşi ale căror genomuri au fost proiectate cu ajutorul inteligenţei artificiale, o premieră ce poate accelera dezvoltarea unor noi medicamente, dar care ridică şi îngrijorări cu privire la controlul şi siguranţa acestei tehnologii, relatează The Guardian.

Virusurile sunt de un tip specific, cunoscut sub numele de bacteriofagi, care infectează doar bacteriile şi sunt utilizaţi pentru tratarea pacienţilor cu infecţii persistente, în condiţiile în care un „cocktail” de viruşi proiectaţi de inteligenţa artificială a distrus bacteriile E. coli rezistente la bacteriofagii naturali, notează publicaţia.

Brian Hie Inginer chimist la Universitatea Stanford din California, a folosit modele de limbaj genomic, echivalentul genetic al modelelor mari de limbaj ce stau la baza chatbot-urilor cu inteligenţă artificială, pentru a proiecta genomuri funcţionale de bacteriofagi, care au fost ulterior creaţi în laborator şi puşi în contact cu E. coli într-o cultură de laborator, transmite sursa citată.

Capacitatea de a proiecta rapid genomuri şi de a le adapta pentru a ţinti bacterii specifice, depăşindu-le în acelaşi timp mecanismele de rezistenţă, poate transforma terapia cu bacteriofagi şi extinde arsenalul de instrumente biotehnologice, au scris cercetătorii în revista Science, conform agenţiei de presă.

Dincolo de beneficiile potenţiale, oamenii de ştiinţă au afirmat că această cercetare ridică puncte de vedere importante privind biosiguranţa, biolimitarea şi biosecuritatea, îndemnându-i pe cei care proiectează genomuri întregi să consulte atât specialişti în siguranţă, cât şi în securitate pe tot parcursul proiectului, notează publicaţia.

„Deşi acest lucru este promiţător pentru aplicaţiile din domeniul ştiinţelor vieţii, ridică totodată întrebări urgente privind biosiguranţa şi biosecuritatea”, au scris Tom Inglesby Profesor la Universitatea Johns Hopkins şi Moritz Hanke Cercetător la Universitatea Johns Hopkins, adăugând că capacitatea de a compune genomuri virale folosind inteligenţa artificială generativă există în prezent, însă nu şi mecanismele necesare pentru a controla în siguranţă utilizarea acestei tehnologii, transmite sursa citată.

Hie şi colegii săi au folosit modelele de inteligenţă artificială Evo1 şi Evo2, antrenate pe date genetice provenite de la două milioane de bacteriofagi, excluzând intenţionat codul genetic al virusurilor care pot infecta plante, oameni sau alte animale pentru a reduce riscul proiectării unor viruşi periculoşi, notează publicaţia.

Inteligenţa artificială a generat mii de potenţiale genomuri, dintre care cercetătorii au selectat aproape 300 pentru a le produce în laborator, procesul generând 16 bacteriofagi viabili al căror amestec a depăşit rapid rezistenţa în cazul a două tulpini diferite de E. coli, conform agenţiei de presă.

Genomurile bacteriofagilor sunt minuscule, dar cercetarea a demonstrat că inteligenţa artificială generativă poate crea genomuri virale funcţionale, motiv pentru care nu trebuie continuate cercetările asupra agenţilor patogeni care pot infecta oamenii, animalele sau plantele, deoarece astfel de genomuri pot codifica noi agenţi patogeni imposibil de reţinut prin măsurile de combatere existente, transmite sursa citată.