Liderii mondiali au reacţionat critic după ce Statele Unite şi Israelul au lansat lovituri comune asupra Iranului.
Guverne din Europa şi din alte regiuni au cerut dezescaladare şi au exprimat îngrijorări privind legalitatea operaţiunii şi riscul extinderii conflictului.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut „maximă reţinere” şi a subliniat că asigurarea securităţii nucleare este „critică”. „Asigurarea securităţii nucleare şi prevenirea oricăror acţiuni care ar putea escalada tensiunile sau submina regimul global de neproliferare sunt de importanţă critică”, a declarat aceasta, calificând evoluţiile din Iran drept „îngrijorătoare”.
Într-o declaraţie comună cu preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, ea a făcut apel la protejarea civililor şi la respectarea deplină a dreptului internaţional.
Un oficial israelian a precizat că valul major de lovituri a vizat obiective ale regimului iranian şi instalaţii militare, iar Israelul se pregăteşte pentru mai multe zile de conflict.
Şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, a descris situaţia din Orientul Mijlociu drept „periculoasă” şi a afirmat că lucrează cu oficiali israelieni şi arabi pentru a căuta o soluţie negociată. Ea a declarat că programele iraniene de rachete balistice şi nucleare, precum şi sprijinul pentru grupări armate, reprezintă o ameninţare serioasă la adresa securităţii globale. Uniunea Europeană coordonează acţiuni cu partenerii arabi şi evacuează o parte din personalul din regiune, menţinând totodată misiunea maritimă din Marea Roşie, precizează.
Guvernul german a anunţat că monitorizează situaţia din Iran, Israel şi din regiune, iar echipa sa de gestionare a crizelor urma să se reunească pentru evaluarea evoluţiilor.
Ministrul norvegian de externe a susţinut că loviturile israeliene încalcă dreptul internaţional, afirmând că un atac preventiv ar necesita existenţa unei ameninţări iminente, şi a cerut o soluţie diplomatică.
Rusia a condamnat loviturile SUA şi Israelului, calificându-le drept o „aventură periculoasă” care ar putea provoca o „catastrofă” umanitară, economică şi, posibil, radiologică în regiune.
Loviturile au avut loc după săptămâni de tensiuni crescânde între SUA şi Iran, inclusiv negocieri indirecte privind programul nuclear, o consolidare militară americană în regiune şi avertismente din partea preşedintelui Donald Trump că Iranul ar încerca să îşi reconstruiască programul nuclear lovit anul trecut.















































1. popa ,unde-i popa ?
(mesaj trimis de anonim în data de 28.02.2026, 15:36)
unde s-a ascuns barbosul? de-abia astept sa-l vad si pe barbosul cu cioara moarta pe cap chiril sau cum mortii ma--siii il cheama pe criminalul de la moscova.