Tot mai mulţi germani consideră dezbaterile publice vulgare şi irelevante

Germanii percep tot mai mult dezbaterile publice ca irelevante şi vulgare, arată un sondaj publicat miercuri de Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz, potrivit Agerpres.

Rezultatele preluate fac parte dintr-un studiu pe termen lung care evidenţiază creşterea numărului celor care observă lipsa de respect şi comportamentul extremist în manifestările publice.

Aproximativ 1200 de respondenţi în vârstă de peste 18 ani au fost intervievaţi telefonic în noiembrie şi decembrie anul trecut privind percepţiile lor asupra exprimării publice în contexte cum ar fi talk-show-urile politice, demonstraţiile, camera inferioară a parlamentului şi media sociale.

Conform sursei, circa 69% dintre aceştia, faţă de numai 54% în 2022, consideră că figurile publice se încăpăţânează în punctele de vedere. Mai mult, 68%, faţă de 50% în urmă cu trei ani, au senzaţia că participanţii la dezbateri nu îşi lasă preopinenţii să termine de vorbit; iar 54%, procentaj în creştere de la 42%, observă abaterile continue de la subiect.

Aproape o treime din cei chestionaţi percep comportamente lipsite de respect, iar 44%, mai mulţi decât cei 31% înregistraţi în 2022, cred că li se ascund intenţionat realităţi importante. O proporţie similară, peste cea de 28% din trecut, observă expresia unor prejudecăţi faţă de alţii, iar 39%, faţă de 21% în 2022, remarcă frecvent sau foarte frecvent replici răutăcioase sau cinice.

Studiul mai consemnează că în prezent 36% din germani (21% în 2022) apreciază exprimarea publică a unora drept nepoliticoasă sau lipsită de respect, iar 31% (18% în 2022) văd situaţii în care cineva este insultat sau supus unor abuzuri.

La studiu au contribuit oameni de ştiinţă de la universitatea din Mainz şi experţi de la Universitatea Heinrich Heine din Dusseldorf. Ei au observat timp de mai mulţi ani încrederea în presă. A fost a treia oară când s-au pus întrebări despre modul în care este percepută exprimarea publică.

Potrivit Agerpres, autorii nu au observat o scădere a încrederii în mass media; 47% din respondenţi au mai degrabă încredere sau cred în întregime presa tradiţională 'în privinţa lucrurilor cu adevărat importante', faţă de 44% în anul anterior, 49% în 2020, anul pandemiei de coronavirus, şi 43% în 2019.

Totuşi, o minoritate tot mai importantă are o atitudine deosebit de critică sau chiar ostilă faţă de presa clasică, fenomen numit de autori 'cinism media'. Circa 20% din cei intervievaţi au fost de acord cu formularea 'media subminează libertatea de opinie în Germania', procentaj cu 5 puncte mai mare decât anul trecut, adică un nou maxim pentru această întrebare.

Teoria 'presei care minte' câştigă de asemenea adepţi. Conform studiului, un german din cinci a fost de acord cu ideea că populaţia este minţită sistematic de mass media; în urmă cu doi ani, doar 14% din germani gândeau aşa.