Transportul fluvial de mărfuri, în recul în ţara noastră

George Marinescu
Ziarul BURSA #Companii #Transporturi / 15 septembrie 2023

Sursa foto: facebook / Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile SA

Sursa foto: facebook / Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile SA

English Version

Transportul fluvial de mărfuri şi pe canalele navigabile ce leagă Dunărea de porturile Constanţa şi Midia Năvodari a scăzut cu peste 20% în 2022 în ţara noastră comparativ cu anul 2021, arată raportul privind transportul naval pe apele interioare ale Uniunii Europene, document publicat, ieri, de Eurostat.

Raportul Eurostat privind transportul de marfă pe fluvii şi căile navigabile interioare precizează: "Între 2012 şi 2022, activitatea de transport din UE pe căile navigabile interioare a fost volatilă. Din 2017, datele arată o alternare a creşterilor cu scăderile în activitate, în timp ce datele pentru 2022 indică un declin substanţial de 10% (13 miliarde tone-kilometri) comparativ cu 2021. (...) În 2022, volumul transportului (în tone-kilometri) a scăzut în toate ţările europene comparativ cu anul 2021, cu excepţia Lituaniei care a înregistrat o creştere cu 251,5% şi a Finlandei ce a cunoscut o majorare de 30,6% a volumelor transportate prin intermediul navelor fluviale, dar cele două state transportau iniţial pe apele interne un volum foarte mic de mărfuri, adică 7 milioane tone, respective 45 milioane tone. Cea mai mare scădere a volumelor transportate pe căile navigabile interne faţă de anul 2021 a fost înregistrată în Bulgaria ( -34,6% sau -2 miliarde tone-kilometri). Ea este urmată de Croaţia (-29,2% sau -159 milioane tone-kilometri), Polonia (-25,0% sau -13 milioane tone-kilometri) şi România (-20,4%, sau -2,8 miliarde tone-kilometri). Clasamentul scăderii volumelor transportate pe fluvii şi râuri continuă cu Ungaria (-19,5%, sau -400 milioane tone-kilometri), Slovacia (18,9%, sau -200 milioane tone-kilometri) şi Austria (-18,1% sau - 300 milioane tone-kilometri). Transportul de mărfuri fluvial din Ţările de Jos (Olanda) a înregistrat cea mai mică scădere, cu -4,4 % (sau 2 miliarde tone-kilometri)".

Principalii contributori la transportul pe căile navigabile interioare ale UE (în tone-kilometri) în 2022 au fost Germania şi Ţările de Jos. Transportul pe căile navigabile interioare în aceste două ţări a reprezentat aproape trei sferturi (73%) din transportul pe căile navigabile interioare din UE.

Potrivit analizei Eurostat, transportul internaţional de mărfuri a reprezentat 56,5% transportul fluvial total de mărfuri în 2022, în timp ce transportul naţional a fost de numai 25,3%, iar transportul de tranzit de 18,1%.

Documentul citat oferă informaţii şi cu privire la volumul de marfă transportat pe locuitor, la nivelul Uniunii Europene. Astfel, anul trecut, pe căile navigabile interioare ale UE, volumul de marfă transportat pe fiecare cetăţean european s-a ridicat la 1,1 tone. Ţările de Jos (Olanda) a avut cel mai mare volum cu 19,6 tone pe locuitor, urmate de Belgia (14 tone pe locuitor) şi Luxemburg (8,8 tone pe locuitor). Toate celelalte state membre au înregistrat mai puţin de 2,5 tone pe locuitor în 2022, iar în cazul Suediei, Finlandei, Lituaniei, Cehiei, Poloniei şi Italiei au fost transportate mai puţin de 250 de kilograme pe locuitor.

În 2022, mai mult de jumătate din transportul de marfă pe căile navigabile interioare din UE a fost realizat cu nave înmatriculate în Ţările de Jos (51%). Urmează Germania (16%) şi Belgia (9%). De altfel, anul trecut, navele olandeze se aflau în primele trei naţionalităţi pentru 6 ţări UE din cele 15 cuprinse în raportul Eurostat şi se aflau pe primul loc în Belgia, Germania, Luxemburg şi Ţările de Jos.

Containere goale pe Dunăre

Documentul întocmit de experţii instituţiei de la Bruxelles precizează că

principalele tipuri de mărfuri transportate pe fluvii, râuri şi canale navigabile în interiorul UE în 2022 au fost "minereuri metalice", "cocs şi produse petroliere rafinate", "produse chimice, cauciuc, plastic şi combustibil nuclear". Aceste trei categorii de top au reprezentat 50,7% din totalul transportului de mărfuri pe căile navigabile interioare ale UE. Comparativ cu 2021, cele mai mari modificări ale ponderii diferitelor tipuri de mărfuri în performanţa totală a transportului s-au înregistrat pentru "cărbune şi ţiţei" (creştere cu 2,1 puncte procentuale) şi "produse din agricultură" (scădere cu 1,7 puncte procentuale). Performanţa transportului (în tone-kilometri) legată de tipurile de mărfuri prezentate a înregistrat o creştere de 15,3% în 2022 faţă de 2021 doar pentru "cărbune şi petrol brut". În schimb, cea mai mare scădere a performanţei de transport a fost observată pentru "produsele agricole" (-21,7%), urmate de "materii prime secundare şi deşeuri" (-15,7%), "minereuri metalice" (-12,3%), "produse chimice, cauciuc şi plastic, combustibil nuclear" (-9,9%), "metale de bază; produse metalice fabricate" (-8,3%) şi "cocs şi produse petroliere rafinate" (-8,1%).

În 2022, "barja autopropulsată" a fost tipul predominant de navă utilizat pentru transportul de mărfuri pe căile navigabile interioare ale UE, transportând mai mult de jumătate (51,8%) din performanţa totală a transportului UE, pe baza tone-kilometri. Cu toate acestea, volumul mărfurilor transportate cu şlepuri autopropulsate a scăzut cu 7,3% faţă de 2021. Al doilea şi al treilea tip de navă cele mai utilizate au fost "şlep-cisternă autopropulsată" (22,7%) şi "şlep neautopropulsat" (22,1%), categorii şi ele cu utilizare în scădere în 2022 faţă de 2021 (-6,7 â% şi respectiv -18,4%).

Peste 94% din transporturile fluviale au fost efectuate în UE anul trecut de către şlepurile autopropulsate şi neautopropulsate, precum şi de barjele-cisternă autopropulsate.

Raportul Eurostat mai arată că transportul containerelor de marfp pe căile navigabile interioare ale UE, măsurat în unităţi-kilometri echivalente cu douăzeci de picioare (TEU-kilometri), a înregistrat anul trecut o scădere substanţială, cu 8,1% faţă de anul 2021, ceea ce înseamnă o performanţă de ttransport de 1,4 miliarde TEU-kilometri, apropiată de aceea din anul 2010, care a fost de 1,3 miliarde TEU-kilometri.

Anul trecut, cea mai mare contribuţie la transportul de containere au avut-o Ţările de Jos şi Germania, care au reprezentat 86% din acest tip de transport la nivelul UE. În afară de cele două ţări, singurele state pentru care transportul fluvial al containerelor de marfă nu a scăzut sunt România, unde acest transport a înregistra un plus de 862,1%, Bulgaria (+3.048,8%) şi Croaţia (+153,2%), dar specialiştii arată că în cele trei ţări cele mai multe containere transportate erau goale.

Potrivit Eurostat, 54,1% din containerele transportate fluvial în ţara noastră nu aveau nicio încărcătură. Situaţia este mai gravă în Bulgaria, unde 86% din containerele respective au fost goale şi Croaţia, unde 98,3% din containere nu conţineau niciun produs.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
APA NOVA
e-infra.ro
eximbank.ro
fngcimm.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

14 Iun. 2024
Euro (EUR)Euro4.9771
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6576
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2114
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9174
Gram de aur (XAU)Gram de aur347.5083

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
roenergy.eu
rommedica.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb