Comisia Europeană a anunţat luni pentru AFP că intenţionează să invite în curând oficiali talibani la Bruxelles pentru discuţii privind trimiterea migranţilor înapoi în Afganistan, informează Agerpres.
Potrivit unor surse apropiate de acest dosar, o scrisoare va fi 'iminent' trimisă la Kabul pentru a stabili o dată pentru o întâlnire în capitala Belgiei.
Această vizită, coordonată cu Suedia, vine în urma a două călătorii ale unor oficiali europeni în Afganistan pe aceeaşi temă.
Ideea este acum de a 'continua aceste discuţii' la 'nivel tehnic' la Bruxelles, a explicat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Nu a fost încă menţionată nicio dată specifică pentru vizita lor.
Motivate de dorinţa comună de a-şi înăspri politicile de migraţie, aproximativ douăzeci de ţări ale UE caută modalităţi de a trimite migranţii înapoi în Afganistan, în special pe cei condamnaţi în justiţie.
Într-o scrisoare din octombrie, mai multe dintre ele au solicitat Bruxellesului 'soluţii diplomatice şi practice' pentru a face progrese în această chestiune.
În acest context a avut loc o vizită la Kabul în ianuarie 2026, explică un purtător de cuvânt al Comisiei. Iar UE şi Suedia pregătesc 'o reuniune de follow-up' la Bruxelles.
Aceste vizite ridică însă o serie de întrebări practice şi etice.
În primul rând, pentru că implică un dialog cu liderii talibani, care sunt la putere din 2021, dar pe care Uniunea Europeană nu îi recunoaşte oficial.
Pentru a intra în Belgia, o ţară care găzduieşte instituţii europene, aceşti lideri talibani ar trebui să beneficieze de excepţii, lucru pe care autorităţile belgiene ar fi, în teorie, pregătite să îl facă.
Mai mult, Afganistanul se confruntă deja cu o criză umanitară severă. Din 2023, peste cinci milioane de afgani s-au întors din Iran şi Pakistan, cel mai adesea forţat. Conform organizaţiilor internaţionale, majoritatea trăiesc în sărăcie extremă, fără locuinţe stabile sau locuri de muncă.
În 2025, afganii erau încă - de departe - naţionalitatea cea mai reprezentată printre solicitanţii de azil din UE.
Dar, după ce a sprijinit sute de mii dintre ei în timpul războiului care le-a sfâşiat ţara timp de decenii, Bătrânul Continent pune acum frână în primirea lor. Şi începe să discute despre cum să-i trimită înapoi.
Pionieră în acest domeniu, Germania a încălcat deja acest tabu prin efectuarea, din 2024, a expulzării în masă a aproximativ o sută de afgani, toţi condamnaţi de justiţie, prin intermediul unor zboruri charter facilitate de Qatar. Mai multe atacuri comise de afgani, dintre care unul cu o maşină care a intrat într-o mulţime de oameni în 2025, au primit o atenţie semnificativă din partea mass-media din Germania.
Austria a urmat exemplul, găzduind o delegaţie de reprezentanţi talibani la Viena la mijlocul lunii septembrie.
Multe alte state membre ale UE, între care Belgia şi Suedia, încearcă acum să urmeze aceste exemple, care sunt susţinute puternic de cei care sprijină o politică de imigrare mai fermă.
Aceste eforturi sunt aspru criticate de stânga şi ONG-uri.
'Trimiterea afganilor înapoi într-o ţară în care aproape jumătate din populaţie nu se poate hrăni singură nu este o politică de migraţie, ci este o decizie care ar putea costa vieţi', a avertizat Lisa Owen de la Comitetul Internaţional de Salvare.
Alte organizaţii de protecţie a migranţilor se tem că această deplasare la Bruxelles le va permite oficialilor talibani să identifice anumite persoane pe care ar dori să le vadă trimise înapoi în Afganistan, punându-le în pericol drepturile fundamentale.
Mai multe surse diplomatice contactate de AFP au replicat că vizita ar avea ca scop principal rezolvarea detaliilor practice, cum ar fi, de exemplu, ideea de a se elibera paşapoarte persoanelor ale căror ambasade din Europa nu sunt recunoscute de autorităţile talibane.
În timpul călătoriilor lor în Afganistan, europenii s-au interesat de capacitatea aeroportului din Kabul şi de alte detalii tehnice, potrivit unor surse apropiate discuţiilor.














































Opinia Cititorului