Reporter: Predictibilitatea cadrului legislativ este o cerinţă veche a investitorilor străini, dar de care decidenţii politici nu par să ţină cont. Ce impact vor resimţi clienţii dumneavoastră în urma noilor modificări fiscale asumate de Guvern?
Dana Gruia Dufaut: Majorările de TVA, accize, impozit pe dividende, contribuţii, pentru care Executivul şi-a angajat răspunderea în Parlament, fac parte dintr-un pachet de ajustare fiscală anticipat de mediul de afaceri - mai ales în contextul presiunilor bugetare şi al derapajelor electorale din 2024. Din perspectiva companiilor, aceste modificări înseamnă costuri operaţionale crescute şi o nevoie reală de recalibrare a strategiilor financiare pe termen scurt. Totuşi, după cum am văzut, măsurile vin într-un cadru macroeconomic supravegheat acum îndeaproape de Comisia Europeană, iar evaluările multor specialişti în economie arată că România îşi poate menţine statutul de piaţă atractivă şi să evite ce este mai rău pentru business - o eventuală retrogradare a ratingului de ţară.
Pentru investitori, România - dacă rămâne pe drumul reformelor serioase şi respectă ceea ce stabileşte, fără noi derapaje şi modificări ale regulilor jocului de pe o zi pe alta - va continua să prezinte argumente solide: acces la piaţa UE, costuri competitive în continuare în raport cu ţările din regiune şi oportunităţi reale în domenii-cheie precum energie, tehnologie, infrastructură sau agricultură. Este esenţial ca reglementările legale să fie aplicate unitar, pentru a menţine încrederea companiilor pe care le consiliem. Din ce vedem în practică, apetitul pentru investiţii rămâne activ, dar cu o atenţie sporită la risc şi cu o nevoie de predictibilitate.
Reporter: În afară de impredictibilitatea fiscală, care sunt riscurile majore care afectează direct companiile în relaţia cu autorităţile şi instituţiile statului?
Dana Gruia Dufaut: Birocraţia înrădăcinată şi corupţia rămân de departe cele mai semnificative riscuri, dar în egală măsură nu putem să trecem cu vederea nici digitalizarea insuficientă şi aplicarea arbitrară a actului administrativ. Lipsa coordonării între autorităţi, a interconectării sistemelor şi interpretările divergente ale legislaţiei în multe domenii sunt obstacole operaţionale şi de natură juridică constante pentru companii.
Reporter: Având în vedere experienţa societăţii de avocaţi Gruia Dufaut&Asociaţii în asistarea investitorilor străini, dar şi implicarea dumneavoastră în comunitatea de afaceri franceză din România - inclusiv în calitate de Consilier al francezilor din străinătate pentru România şi Republica Moldova -, cum evaluaţi în prezent relaţia economică dintre România şi Franţa în actualul context european? A fost această relaţie influenţată de campania electorală recentă din România?
Dana Gruia Dufaut: Relaţia economică dintre cele două ţări este una solidă, matură şi cu perspective de dezvoltare. Prezenţa companiilor franceze în România este bine ancorată, în special în sectoare strategice precum industria, energia, construcţiile, serviciile şi retailul. Franţa se menţine constant în top 3 mari investitori străini, ceea ce reflectă încrederea acumulată în timp şi stabilitatea parteneriatului economic bilateral.
Or, campania electorală recentă din România, marcată de o retorică tensionată şi incertitudini politice, nu a afectat în mod real această relaţie. Dimpotrivă, ea a subliniat nevoia unei continuităţi şi coerenţe în cooperarea bilaterală. Dincolo de mici hopuri de parcurs România rămâne pe radarul investitorilor francezi cu proiecte funcţionale şi investiţii care se consolidează. În plus, Franţa rămâne un partener de încredere şi în ceea ce priveşte transferul de know-how, tehnologie şi bune practici de guvernanţă corporativă. Aceste elemente contribuie decisiv la alinierea României la standardele europene şi susţin dezvoltarea unui mediu de afaceri competitiv şi sustenabil.
Reporter: Există un apetit crescut al companiilor franceze pentru parteneriate locale sau proiecte în regim public-privat?
Dana Gruia Dufaut: Văd un interes constant din partea companiilor franceze pentru dezvoltarea de parteneriate în România, inclusiv în regim public-privat. Este un interes susţinut de experienţe pozitive din trecut, dar mai ales de apartenenţa comună la spaţiul european şi de complementaritatea dintre expertiza franceză şi nevoile de dezvoltare ale României. Companiile franceze caută, însă, un cadru clar, stabil şi transparent. Acolo unde procedurile sunt previzibile şi garanţiile instituţionale funcţionează, apetitul investiţional există - în special în domenii precum infrastructura, energia verde, digitalizarea sau sănătatea. În zona PPP-urilor există încă o doză de prudenţă, determinată de unele aspecte legislative şi de riscurile percepute în faza de execuţie. România are, însă, toate instrumentele pentru a corecta aceste disfuncţionalităţi - mai ales în domeniul achiziţiilor publice - şi pentru a transmite un semnal clar de încredere investitorilor europeni. Am perceput acest lucru recent şi în cadrul Forumului de afaceri Europa Centrală şi Ucraina, organizat de Business France, la Senatul Franţei, unde România a fost privită cu interes, ca o piaţă cu potenţial concret pentru parteneriate durabile, cu condiţia consolidării unui climat juridic şi instituţional predictibil.
Reporter: Ce ar trebui să facă România pentru a rămâne atractivă pentru investiţiile franceze în anii următori?
Dana Gruia Dufaut: Să transmită un semnal clar de stabilitate legislativă, predictibilitate fiscală şi de angajament faţă de mediul privat. Investitorii francezi sunt sensibili la coerenţa politicilor publice, la eficienţa administraţiei şi la calitatea dialogului instituţional. Totodată, este esenţială accelerarea marilor proiecte finanţate din fonduri europene - acestea creează oportunităţi concrete pentru companii străine dar şi româneşti şi dau un semnal de încredere pieţei.
Reporter: Ce mesaj transmiteţi cu prilejul zilei de 14 iulie francezilor din România şi românilor apropiaţi Franţei?
Dana Gruia Dufaut: De Ziua Naţională a Franţei, mă gândesc la valorile care au stat la temelia Republicii - Liberte, Égalite, Fraternite. Sper ca ele să continue să inspire şi în România respectul pentru libertatea fiecăruia, accesul egal la educaţie şi sănătate, şi spiritul civic - repere esenţiale pentru un viitor european.
Reporter: Vă mulţumim.