Marea Neagră sub control electronic: bruiajul rusesc rescrie regulile navigaţiei

Marea Neagră a devenit în 2025 una dintre cele mai periculoase zone de navigaţie de pe planetă, un laborator viu al războiului electronic şi al manipulării semnalelor satelitare care ameninţă aviaţia civilă, flotele comerciale, cercetarea ştiinţifică şi siguranţa energetică regională, potrivit datelor obţinute de Spire Aviation, OPSGROUP, InSpace Engineering, precum şi raportului întocmit de compania israeliană Cydome, dar şi investigaţiei realizată de Royal Institute of Navigation din Olanda.

În aceste condiţii, pare incredibil faptul că rezoluţia privind un răspuns unit la recentele încălcări ale spaţiului aerian şi ale infrastructurii critice ale statelor membre ale UE de către Rusia, document adoptat în 9 octombrie de Parlamentul European, a trecut aproape neobservată, deşi în preambulul ei se face referire la "bruiajul şi falsificarea semnalelor sistemelor globale de navigaţie prin satelit (GNSS), inclusiv GPS”, de către Federaţia Rusă în zona Mării Negre şi a Mării Baltice.

Sursele citate arată că într-o lume în care siguranţa rutelor maritime depinde aproape integral de sateliţi, manipularea intenţionată a semnalelor GNSS a devenit o armă invizibilă, dar devastatoare, capabilă să bruieze, să falsifice şi să controleze percepţia poziţiei în timp real a navelor şi aeronavelor.

Marea Neagră, altădată o simplă scenă geopolitică, a devenit în 2025 un laborator activ al războiului electronic venit dinspre est. De-a lungul coastelor României, Ucrainei şi Bulgariei, bruiajul şi falsificarea semnalelor GPS - cunoscute sub numele de GNSS spoofing şi jamming - au atins niveluri fără precedent, transformând Marea Neagră într-o „zonă gri” unde frontierele dintre pace şi conflict sunt distorsionate de valuri invizibile de interferenţă.

• Crimeea, epicentrul bruiajului care dictează navigaţia în Marea Neagră

Datele colectate de Spire Aviation, OPSGROUP şi InSpace Engineering arată o creştere exponenţială a incidentelor: sute de aeronave şi nave comerciale au fost afectate zilnic, în special în zona Deltei Dunării, deasupra Constanţei şi în coridorul maritim din apropierea Insulei Şerpilor. Sateliţii Spire au confirmat că semnalele false vin invariabil dinspre est, dinspre Crimeea, indicând o sursă constantă de bruiaj provenită de pe teritoriul controlat ilegal de Federaţia Rusă.

În august 2024, un balon de cercetare lansat de compania românească InSpace Engineering din Constanţa a înregistrat pentru prima dată ştiinţific un eveniment de falsificare GNSS la 11 kilometri altitudine: semnalul navigaţional a fost bruiat complet şi înlocuit cu unul fals care a „mutat” poziţia balonului pe coordonatele oraşului Simferopol, deşi acesta nu s-a abătut niciun metru de la traiectorie. Este prima dovadă directă a unui atac de tip spoofing în spaţiul aerian NATO.

În lunile următoare, bruiajul a continuat cu intensitate crescută, afectând zboruri comerciale, misiuni ştiinţifice şi chiar comunicaţiile maritime. În octombrie 2024, sateliţii Spire au detectat interferenţe severe în zona Buzău-Ploieşti, unde peste 300 de aeronave au raportat pierderi temporare de poziţie GPS, în timp ce sistemele de bord indicau în mod fals o integritate perfectă a semnalului. Este semnătura clasică a unui atac de tip spoofing: sistemul „crede” că semnalul este corect, dar poziţia este falsă.

În acelaşi interval, în zona Tulcea-Babadag, aproape 10% din aeronave au pierdut complet acurateţea poziţională, iar în coridorul Galaţi-Reni interferenţele s-au extins spre est, indicând o strategie deliberată de acoperire progresivă a spaţiului aerian românesc.

În mai 2025, autorităţile de la Bucureşti au confirmat public că astfel de atacuri au loc „săptămânal” şi că ele sunt parte a unei strategii mai ample de război hibrid cu următoarele efecte: navele comerciale apar pe radare în locuri inexistente, se rotesc în cercuri, „alunecă” spre uscat pe hărţile AIS (Automatic Identification System) sau dispar complet din sistemele de monitorizare. În unele cazuri, navele au fost redirecţionate accidental spre zone interzise, riscând coliziuni sau reţineri.

Fenomenul aminteşte de aşa-numitul „triunghi al Bermudelor Baltice”, iar în ultimele luni, comportamente similare au fost observate şi de-a lungul coastelor bulgăreşti. Toate indiciile converg spre aceeaşi concluzie: Crimeea este epicentrul unui război electronic continuu, desfăşurat de unităţi specializate ale Flotei Ruse a Mării Negre, precum Centrul 475 de Război Electronic de la Capul Fiolent, unde sistemul „Murmansk-BN” - unul dintre cele mai sofisticate complexe de bruiaj din lume - operează încă din anul 2015. Conform comunităţii internaţionale de informaţii InformNapalm, acest centru este nucleul unei campanii hibride menite să degradeze constant integritatea GNSS în regiune, afectând nu doar Ucraina, ci şi România, Bulgaria şi Turcia.

• Când semnalul minte: războiul invizibil al undelor

Fenomenul nu se limitează însă la Marea Neagră. În Strâmtoarea Hormuz, aproape 1.000 de nave pe zi suferă interferenţe GNSS, iar în Marea Roşie şi Golful Persic, atacurile au fost deja legate de coliziuni sau eşuări de nave. Aceste incidente demonstrează că manipularea satelitară a devenit un instrument global de intimidare economică şi militară. În paralel, impactul financiar este uriaş.

Sursele citate avertizează că industria asigurărilor maritime este prinsă într-o zonă gri: poliţele tradiţionale nu mai acoperă aceste incidente din cauza clauzei cibernetice LMA5403, care exclude pierderile provocate „prin utilizarea intenţionată a unui sistem electronic”. Această ambiguitate lasă armatorii, transportatorii şi asiguratorii într-un impas juridic fără precedent, unde trebuie dovedite simultan interferenţa electronică şi intenţia maliţioasă, ceea ce reprezintă o sarcină aproape imposibilă în cazul atacurilor sponsorizate de state.

Practic, asigurătorii sunt nevoiţi să reevalueze complet riscurile, să colaboreze cu experţi în securitate cibernetică şi să introducă clauze de tip „cyber buy-back”, care să restabilească protecţia acolo unde excluderile actuale lasă breşe.

Royal Institute of Navigation a lansat, la rândul său, o anchetă internaţională privind bruiajul şi falsificarea semnalelor GNSS, menită să colecteze date directe de la marinari, piloţi şi operatori din teren. Concluzia preliminară este clară: interferenţele sunt omniprezente în Marea Baltică şi Marea Neagră, iar riscurile reale - coliziuni, eşuări, pierderi de control - sunt deja o realitate, nu o ipoteză. Conform lui Jeroen Pijpker, cercetător la Universitatea de Ştiinţe Aplicate NHL Stenden din Ţările de Jos, au fost înregistrate oficial 400 de incidente de „spoofing” şi „jamming” GPS, dintre care 25% implică nave reale. Acesta avertizează însă că datele reprezintă doar „vârful aisbergului”.

În acest context, Nir Ayalon, fondatorul şi directorul executiv al companiei israeliene de securitate cibernetică maritimă Cydome, a afirmat recent pentru Epoch Times că 95% dintre incidentele cauzate de manipularea semnalului GPS nu ajung niciodată în presă. Potrivit expertului israelian, în 2025, numărul atacurilor de acest tip a crescut cu 500%, iar zonele maritime considerate „puncte negre” au explodat cu 2.000%.

Un astfel de atac a fost pus pe seama coliziunii din iunie 2025, din Golful Oman, dintre tancul petrolier Front Eagle, sub pavilion liberian, şi nava Adalynn, identificată de publicaţia Lloyd's List drept parte a unei „flote întunecate”.

În mai, nava MSC Antonia a eşuat în Marea Roşie, în apropierea extremităţii sudice a Canalului Suez, după ce sistemul său automat de navigaţie a fost indus în eroare de o localizare falsă.

„Ceea ce vedem este o manipulare a datelor de navigaţie la nivel profund, atât pe frecvenţele radio provenite de la sateliţi, cât şi asupra informaţiilor transmise între antene şi sistemele de bord”, explică Nir Ayalon.

• Navigaţia "în orb”, un pericol real

Manipularea semnalului GPS nu este nouă: în 2019, nava britanică Stena Impero a fost deturnată în apele iraniene, după ce ar fi fost direcţionată greşit printr-un atac de spoofing, fiind ulterior capturată de forţele iraniene.

Manipularea datelor AIS (Automatic Identification System), folosite de toate navele comerciale, este una dintre metodele preferate de atacatori. „AIS nu are nici criptare, nici autentificare. Practic, oricine poate adăuga orice informaţie doreşte acolo. E foarte uşor să te infiltrezi”, avertizează fondatorul companiei Cydome. Astfel, o navă poate apărea pe hartă într-o locaţie falsă, devenind „invizibilă” pentru sistemele de monitorizare. „Autopilotul navei MSC Antonia a încercat să-şi corecteze ruta în funcţie de o poziţie falsă şi, astfel, s-a blocat pe uscat”, a explicat Nir Ayalon.

În unele cazuri, atacurile sunt motivate politic sau economic, iar în altele de operatori care îşi doresc să ascundă poziţia reală a navei. În 2022, oligarhi ruşi ar fi folosit astfel de metode pentru a ascunde locaţia super-iahturilor lor, mai ales după impunerea sancţiunilor internaţionale.

„În apele olandeze, lângă Den Helder, s-a înregistrat un caz de spoofing masiv în jurul iahtului unui oligarh rus”, spune Jeroen Pijpker, cercetător la Universitatea de Ştiinţe Aplicate NHL Stenden din Ţările de Jos. Pentru a înţelege mai bine aceste ameninţări, universitatea olandeză condusă de Pijpker a creat un „honeynet naval” - o navă virtuală, conectată printr-un dispozitiv Starlink, menită să atragă atacatori şi să studieze traficul maliţios.

Totuşi, proliferarea sateliţilor în orbită joasă (LEO), precum Starlink, a adus o dependenţă tot mai mare de sisteme automate, iar încrederea excesivă a echipajelor în datele afişate de computer agravează riscurile. „Vedem tot mai multe incidente precum cel al navei MSC Antonia. Echipajele trebuie să înceapă să verifice integritatea semnalului GNSS şi să nu se bazeze orbeşte pe ecrane”, avertizează expertul israelian Nir Ayalon.

În realitate, nu este nevoie de o infrastructură complexă pentru a lansa un atac de acest tip. „Un actor rău intenţionat are nevoie doar de o antenă mică de înaltă frecvenţă, montată pe o clădire înaltă, o stâncă sau în apropierea unei rute maritime”, explică expertul israelian.

Potrivit experţilor citaţi şi surselor aferente, în acest moment cele mai afectate zone de fenomenul spoofing sunt Marea Neagră, Marea Roşie, Marea Chinei de Sud, Golful Persic, extremitatea estică a Mediteranei, Marea Barents şi apele din jurul Coreei de Nord. Un punct negru minor a fost identificat şi lângă Pensacola, Florida, posibil legat de bază aeronavală americană din apropiere.

Într-un context global tot mai tensionat, în care atacurile cibernetice devin o armă strategică, mările lumii se transformă într-un câmp de luptă invizibil. Navele comerciale, coloana vertebrală a economiei mondiale, navighează tot mai des „în orb”, ghidate de semnale care pot fi falsificate în orice clipă. În spatele fiecărui punct care clipeşte pe harta digitală a oceanelor s-ar putea ascunde o iluzie, iar o singură coordonată greşită poate însemna catastrofă.