O piaţă a creditului de două trilioane de dolari ridică spectrul crizei care a început în 2007

Reminiscenţe ale crizei financiare globale au început să apară tot mai des în presa financiară internaţională şi arată că lecţiile sale fie nu au fost învăţate, fie au fost complet uitate.

Financial Times a scris recent că "investitorii avertizează cu privire la creditele cu grad ridicat de risc după colapsul First Brands". Pe marginea ştirii, un cititor au scris că "am mai citit ceva asemănător în 2007", iar altul a crezut că FT a republicat o ştire din 2008.

Aceste credite sunt acordate unor debitori corporate care au deja un grad ridicat de îndatorare, un rating scăzut şi sunt cunoscute sub numele de "leveraged loans".

Mai mult, creditele sunt de obicei securitizate sub forma instrumentelor CLO (Collateralized Loan Obligation) şi sunt vândute investitorilor, în special fondurilor ETF (Exchange Traded Funds).

Titlurile CLO sunt garantate, de obicei, cu un portofoliu de credite, care este segmentat în tranşe cu randamente diferite în funcţie de gradul de risc. În definiţia instrumentelor CLO, Investopedia arată că sunt gestionate în mod activ, prin vânzări şi achiziţii de credite, cu scopul de a optimiza randamentele şi de a minimiza pierderile.

Un fond etalon de pe piaţa creditelor cu risc ridicat, Janus Henderson AAA CLO ETF, cu o valoarea nominală de 25 de miliarde de dolari, a înregistrat recent cele mai mari ieşiri din ultimele şase luni, de circa 476 milioane de dolari, conform datelor de la Bloomberg, în condiţiile în care ieşirile totale din ETF-urile CLO au fost de circa 516 milioane de dolari (vezi graficul 1)

După cum o arată şi numele, fondul administrat de Janus Henderson deţine instrumente securitizate CLO de rang superior, care au primit cel mai ridicat rating de credit. Ieşiri mai mari s-au înregistrat doar în perioada de incertitudine şi volatilitate ridicată care a urmat introducerii tarifelor de către administraţia Trump.

Piaţa creditelor cu grad ridicat de risc are o valoare nominală de circa 2 trilioane de dolari, după cum arată Financial Times, care mai scrie că "a devenit obişnuinţă încheierea unor tranzacţii în grabă şi fără o analiză corespunzătoare a riscurilor". Cu alte cuvinte, reţeta perfectă pentru crearea unor expuneri care vor scăpa extrem de uşor de sub control în cazul unui eveniment de credit, ale cărui efecte se transmit în cascadă.

Creditele acordate producătorului american de componente auto First Brands, cu o valoare nominală de peste 5 miliarde de dolari, au fost cumpărate şi deţinute în instrumente CLO de manageri de active precum PGIM, Franklin Templeton, Blackstone, CIFC, Oaktree şi Wellington.

În condiţiile în care aceste credite se tranzacţionează acum doar la o fracţiune din valoarea nominală, FT scrie că pierderile sunt estimate la circa 4 miliarde de dolari.

"De mai bine de un an, pe pieţele de credit se recunoaşte cu reticenţă că au existat şi există o serie de probleme de credit care ar putea fi substanţiale şi periculoase pentru economia în ansamblu", a declarat pentru FT Andrew Milgram, director de investiţii la Marblegate Asset Management.

Pericolul unei contagiuni către piaţa acţiunilor a fost evidenţiat de analiştii de la Bank of America, care avertizează că tensiunile de pe piaţa creditului ar putea conduce la vânzări forţate ale acţiunilor.

"Dacă problemele legate de împrumuturile private vor continua, fondurile de pensii şi alţi investitori instituţionali ar putea fi nevoiţi să vândă pentru a evita penalizările aplicate activelor private şi pentru a-şi îndeplini obligaţiile curente", a declarat Savita Subramanian de la Bank of America Securities.

Bloomberg subliniază că Bank of America nu este singura care avertizează cu privire la evaluările ridicate şi la potenţialul de continuare a presiunii de vânzare din partea fondurilor de investiţii.

Matt Maley, director de strategie la Miller Tabak + Co, a declarat că fondurile care includ acţiuni bancare ar putea conduce la amplificarea vânzărilor.

În plus, efectele negative se pot transmite în lanţ odată cu vânzările forţate la nivelul investitorilor retail, care sunt inevitabile, pe fondul atingerii unui nou nivel record al datoriilor în conturile de marjă.

Ultimele date de la Financial Industry Regulatory Authority (FINRA) arată că datoriile în marjă au crescut cu peste 66 de miliarde de dolari în septembrie 2025, până la 1,13 trilioane de dolari (vezi graficul 2).

Dincolo de riscul de credit, analiştii de la Bank of America avertizează că acţiunile din indicele S&P 500 sunt supraevaluate în raport cu normele istorice, în condiţiile în care şansele unei recesiuni sunt în creştere.

În acest context, menţinerea încrederii investitorilor reprezintă un factor fundamental pentru stabilitatea pieţelor, deoarece pierderea încrederii va conduce la amplificarea masivă a unor probleme sistemice.

Gita Gopinath, fost economist-şef şi director executiv adjunct la FMI, a scris recent în The Economist că "lumea a devenit periculos de dependentă de acţiunile companiilor americane", iar o prăbuşire a pieţelor poate "arde" o avuţie de 35 de trilioane de dolari.

"Investitorii străini, în special cei din Europa, au investit capital în acţiuni americane şi au beneficiat în acelaşi timp şi de aprecierea dolarului. Această interconectare tot mai mare înseamnă că orice scădere bruscă a pieţelor americane va avea repercusiuni în întreaga lume", avertizează doamna Gopinath, care în prezent este profesor de economie la Harvard.

Pierderile potenţiale estimate de Gita Gopinath, pe baza unei comparaţii cu "bula dotcom" de la sfârşitul anilor "90, se pot ridica până la 20 de trilioane de dolari pentru investitorii americani, la care se adaugă pierderi de circa 15 trilioane de dolari pentru investitorii străini.

"Este puţin probabil ca o prăbuşire a pieţei în prezent să ducă la o recesiune economică scurtă şi relativ benignă, similară celei care a urmat după criza dotcom", este concluzia fostului economist-şef de la FMI, care mai avertizează că "miza este mult mai mare, iar spaţiul de manevră al politicilor economice pentru a atenua impactul unei corecţii este mult mai redus", deoarece "vulnerabilităţile structurale şi contextul macroeconomic sunt mai periculoase".

În aceste condiţii, fostul oficial de la FMI recomandă autorităţilor şi investitorilor să se pregătească pentru consecinţe globale mult mai grave.